Regizorul Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca s-a aflat în ultimele săptămâni în Slovenia unde a pregătit un eveniment așteptat cu nerăbdare de gazde. Este vorba despre montarea piesei Livada de vișini de A. P. Cehov . Premiera a avut loc la Teatrul Național din Maribor, la sfârșitul săptămânii trecute. Spectacolul este realizat în coproducție cu Teatrul Național din Ljubljana (foto 1,2,3).
Piesa, cu subtitlul comedie, este ultima scrisă de Cehov și anunță dispariția unei ere. Livada de vișini, una dintre cele mai captivante piese ale secolului al XX-lea, prezintă o lume asupra căreia atârnă, ca sabia lui Damocles, trecerea timpului, trecutul fiind prezent doar în amintirile nostalgice ale personajelor. Montarea regizorului clujean vorbește despre momentul tragic în care individul este nevoit să se confrunte cu cruzimea realității.
Tompa Gábor pune în scenă pentru prima oară în Slovenia și îl are alături pe cunoscutul teatrolog George Banu, care semnează dramaturgia spectacolului. Scenografia este semnată de unul dintre colaboratorii fideli ai regizorului, Carmencita Brojboiu. Din distribuție fac parte actori ai celor două teatre slovene: Ksenia Mišič, Ales Valic, Vlado Novak, Nataša Matjašec Rošker, Kristian Ostanek, Ivo Ban, Ana Urbanc, Matija Stipanič, Davor Herga, Mateja Pucko, Maša Žilavec, Nejc Ropret, Viktor Meglič, Irena Mihelič, Mojca Simonič. (Radu Constantinescu)
Prezentare de artist: Marin Gherasim
Muzeul Național de Artă Contemporană continuă seria de întâlniri și dezbateri din cadrul expoziției „Învățământul artistic bucureștean și arta românească după 1950” (curator Adrian Guță), cu un al doilea eveniment autumnal avându-l ca invitat pe Marin Gherasim, într-un dialog cu Adrian Guță (miercuri, 23 septembrie, ora 19:00)
Marin Gherasim (n. 1937) este unul dintre cei mai importanți pictori români contemporani și unul dintre profesorii cei mai respectați ai învățământului nostru artistic superior din ultima jumătate de secol. Creația sa include mai multe etape, cicluri de lucrări, componenta spiritual-religioasă îi croiește Drumul de câteva decenii. Așa cum aflăm și din Jurnalul de atelier, Marin Gherasim caută în permanență miezul spiritual în orice reprezentare a vizibilului, caută echilibrul dintre rațiune și sensibilitate, și una și cealaltă sunt de neocolit pentru împlinirea creației. „Opera de artă să fie miraculoasă ca natura. O nouă natură creată după legile spiritului” (Marin Gherasim, Rădăuți, 31 august 1975).
De la rețelele baroce ale Urbanului până la imaginea de o clasicitate luminoasă a Absidei (foto 4), care se supune apoi procesului de deconstrucție și reconstrucție, pictura lui Marin Gherasim crește spiralic, hrănindu-se în același timp din esențializarea semnului plastic, ranforsat simbolic, și din pulsația gestului pictural. Marin Gherasim a lucrat un timp și la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române și are/valorifică și darul scrisului. Și încă ceva: a participat la majoritatea reperelor-eveniment-expoziții de grup din viața noastră artistică din 1967 încoace – în acel an s-a organizat la București Simpozionul Internațional Constantin Brâncuși. – Adrian Guță
Târgul lui Răpciune
Piața Tărănească și Meșter(Ești)! organizează din 25 până în 27 septembrie 2015, în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român, din șos. Kiseleff nr 3 Târgul lui Răpciune.
Programul este între orele 10.00 și 18.00, iar intrarea este liberă.
De vineri până duminică, de dimineța până seara, aproximativ o sută de producători, meșteri, artizani și negustori se vor aduna în curtea Muzeului Național al Țăranului Român pentru un festin gastronomic și nu numai.
Se va coace pâine, se vor infăsura sarmale, se va găti zacuscă, toate după rețete țărănești de altădată. Nu vor lipsi pastrama și mustul, grătarele și mâncărurile gătite la fața locului.
Veți putea degusta: brânzeturi, cașuri și cașcavele argesene, afumături de la Brăila, Cozonac Domnesc și Cozonac Bujor, plăcinte întinse și poale-n brâude la Botosani, miere de la Sibiu și din Ilvov, ciocolată de casă și prăjituri tradiționale din Maramureș, turtă dulce și covrigi de la Pitești, dulcețuri și zacuști pregătite după rețete din diferite zone gastronomice, siropuri, ceaiuri și plante aromate de grădină, murături, țuici, babic, fructe și legume de toamnă de la Voinești și din comuna 1 decembrie, pastrav afumat și diverse sortimente de pâine.
Pentru cunoscători și colecționari, sunt antichități țărănești și mobilier în curtea interioară, porțelanuri, ceasuri, ibrice, sfeșnice, tablouri, aparate foto, patefoane, cărți, alături de meșteri si artizani din toate zonele țării: sticlari, iconari, olari, fierari, cojocari, țesătoare, cioplitori, pielari, împletitoare, rudari, încondeietoare cu: obiecte din lemn, alamă, lână impâslită, ceramică, țesături, jucării din lemn si pânză, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane, casete pictate sau decorate cu tehnica șervețelului, bijuterii din piele, alamă sau din pietre semiprețioase, căciulițe croșetate, vestimentație și fel de fel de obiecte realizate cu multă migală.
Dar unde sunt zăpezile de altădată?
Muzeul Național de Artă al României, Agenția universitară a Francofoniei și Asociația secular-umanistă din România vă invită vineri, 25 septembrie 2015, orele 17.00, la conferința Dar unde sunt zăpezile de altădată? O istorie a iernii în Europa, susținută de istoricul și profesorul elvețian François Walter, în cadrul Bucharest Science Festival (foto 5).
Conferința va avea loc la Muzeul Național de Artă al României, în foaierul Galeriei de Artă Europeană (Calea Victoriei nr. 49-53, București) și va avea ca tematică reprezentările artistice și culturale ale iernii.
În cadrul conferinței, domnul François Walter va aborda dintr-o perspectivă antropologică tematica schimbărilor climatice și va vorbi despre istoria iernii în imaginarul, reprezentările și în cultura europeană. Discursul va porni de la lucrarea vedetă Iarna de Pieter Brueghel cel Tânăr aflată în colecția Muzeului Național de Artă al României.
Cei interesați sunt așteptați să se înscrie în limita locurilor disponibile la adresa dana.georgescu@auf.org, precizând data și evenimentul la care doresc să asiste.
Toți participanții la conferință vor putea vizita gratuit Galeria de Artă Europeană în care sunt expuse și alte lucrări ale pictorului Pieter Brueghel cel Tânăr. Conferința va avea loc în limba franceză.