O viziune comună și o comunicare eficientă între management și acționari sunt elementele fără de care o companie nu poate performa, indiferent de ce pașaport și naționalitate are acționarul, este de părere Robert Popescu, CEO al A&D Pharma, liderul pieței farmaceutice locale.

„În unele locuri, acționarul încearcă – având intenții bune, desigur –  să vadă că totul merge conform planului și de aceea se implică mai mult în business. Un lucru pe care l-am observat a fost acela că, în timp, aceste verificări repetate distrug încrederea angajaților pe termen lung“, a spus Robert Popescu, răpunzând unei întrebări legate de relația dintre managementul local și acționariatul străin, în cadrul unui eveniment pe tema leadershipului strategic organizat săptămâna trecută în București. În opinia CEO-ului de la A&D Pharma, care conduce un grup cu afaceri de 800 de milioane de euro deținut de un grup de acționari francezi de origine libaneză, un procent cuprins între 90 și 95% din succesul unei companii vine din execuție, iar rolul liderului este acela de a „trage“ oamenii în direcția care trebuie.

Nu de aceeași părere a fost Călin Cavaleru, managing partner în cadrul firmei de consultanță și training HTDI Consult, care a afirmat că, în lipsa viziunii, o execuție bună nu mai are niciun rost, și invers.

„Cele două (viziunea și execuția –  n.red.) trebuie să funcționeze în paralel. Este foarte important ca liderii să fie un exemplu pentru angajați. Am lucrat într-un mediu în care liderii cereau punctualitate oamenilor, dar ei veneau, în general, la birou la ora 11, după ce jucaseră o partidă de tenis“, a spus Cavaleru.

Una dintre cele mai dificile etape traversate de către managerii unor companii locale este legată de modul în care se poate gestiona o integrare, în cazul în care compania trece printr-un proces de achiziție.

„Este destul de greu ca, atunci când faci o achiziție, să fii atent la detalii. Mi-am dat seama că, după doi sau trei ani de la preluarea Arctic de către grupul Arcelik, noi încă funcționam ca două entități separate. Uitându-mă înapoi, realizez că faza cea mai complicată a fost integrarea din punctul de vedere al resurselor umane. Integrarea «emo­țională» a avut loc însă mult mai târziu, după cinci ani“, a spus Monica Iavorschi, directorul general al producătorului de electrocasnice Arctic, cu afaceri de 308 milioane de euro anul trecut. Una dintre cele mai importante lecții învățate de șefa unui business cu aproape 2.500 de angajați a fost aceea că „nu poți lua pe toată lumea în barcă“, iar tentativa de a proteja un angajat care nu se află la locul potrivit este una dintre cele mai mari greșeli de management.

Un alt sfat de la managerii locali pentru cei care vor să dezvolte sănătos un business este acela de a nu respinge din prima o idee a unui membru al echipei.

„De multe ori am observat că, în cazul unei întâlniri de business în care cineva explică o idee, reacția celorlalți este aceea de a găsi imediat motive pentru care acea idee nu va funcționa. Nu zic că nu e bine să spui «nu», dar sfatul meu este să spui «nu» mai târziu, să îi dai o șansă întâi celui care are ideea“, a spus Dan Bulucea, directorul general al Google România. Managerii tineri ar trebui să încerce să aibă mai multă răbdare, pentru că ei vor ca totul să se întâmple foarte repede, ceea ce este dificil într-o organizație mare, a adăugat Robert Popescu de la A&D Pharma.

În opinia sa, dacă șefii de companii nu privesc compania pe care o conduc din perspectiva unor antreprenori, asumarea de responsabilități va fi mult mai dificilă.

„O companie care vrea să câștige cotă de piață trebuie să își păstreze spiritul antreprenorial și flexibilitatea. În 2009, când ne-am apucat de construirea strategiei pentru companie, am stat împreună cu colegii și ne-am gândit de ce ar vrea să facă cineva business cu noi. Odată găsit răspunsul la această întrebare, lucrurile au devenit mai ușoare“, a spus Alin Gherman, directorul comercial al firmei de curierat DPD.

Cu toate acestea, o strategie corectă și potrivită într-un anumit context nu este o garanție a funcționării companiei într-un climat economic schimbat.

„În 2006 am avut o strategie impecabilă, de listare a companiei la bursa din Londra, cu ambiția de a deveni un jucător important la nivel regional. Listarea era menită să folosească acest atu pentru a atrage fonduri pentru dezvoltare. În 2008 a trebuit să recunoaștem că ne trebuie o schimbare de strategie în noua paradigmă economică, iar în 2011 am delistat compania, ceea ce a fost un mare pas strategic înapoi. De aici am învățat că strategiile corecte în anumite momente pot să nu funcționeze în noi condiții economice“, a mai spus Robert Popescu, în cadrul evenimentului organizat joi de către firma de training Exec–Edu (care a creat școala de afaceri ASEBUSS) și Learning Network.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.12.2013