Măsurile de austeritate pe care țările ce se îndatorează de la instituțiile internaționale trebuie să le implementeze ajung, invariabil, să nemulțumească populația și să producă adevărate “schisme” la nivel politic.

Ungaria a adoptat rețeta austerității încă din 2006, iar patru ani mai târziu a reușit să-și reducă la jumătate gaura bugetară. Chiar și așa, FMI nu este mulțumit și vrea mai multă austeritate. Ce se va întâmpla și în cazul celorlalte state care au încheiate acorduri de finanțare cu creditori internaționali, dar care nu vor putea să-și respecte angajamentele asumate odată cu contractarea acestor împrumuturi?

Cele mai recente evenimente din Ungaria reprezintă un avertisment privind ceea ce s-ar putea întâmpla chiar anul acesta în statele baltice și ulterior în Grecia și în zona periferică a uniunii monetare din Europa, unde țările au fost nevoite să ia măsuri dure de austeritate, este de părere Lars Christensen, analistul-șef al băncii daneze Danske Bank, scrie The Telegraph.

Patru ani de austeritate

“Este incredibil de cât timp se străduiește Ungaria să depășească dezechilibrele ce au afectat-o. A început cu măsuri de austeritate încă din 2006, iar patru ani mai târziu încă nu a ieșit din criză, iar nemulțumirile (cu privire la economia ungară – n.r.) sunt masive. Comparativ, problema elenă este cu mult mai mare, indiferent că ne uităm la deficitul bugetar, contul curent sau la datoria publică”, spune Christensen. Măsurile de austeritate sunt extrem de greu de explicat și de impus maselor electorale, astfel că există riscul ca toate problemele de ordin macroeconomic ale țărilor europene să se transforme într-o criză politică la nivel continental, în condițiile în care guvernele vor fi aspru pedepsite de electorat. Un exemplu concludent în acest sens avem în Lituania, unde rata de popularitate a premierului a scăzut la numai 7%, după ce țara a fost nevoită să adopte o serie de măsuri severe pentru a repune economia pe picioare.

Grecia se află într-un prim stadiu al unei potențiale crize de ordin politic. Măsurile de austeritate au început să fie implementate abia cu câteva luni în urmă, dar se vor întinde pe o perioadă de circa trei ani. Doi parlamentari eleni, membri ai partidului de guvernământ Patok, au fost dați afară din Parlament după ce au refuzat să sprijine pachetele de austeritate, iar o parte dintre analiștii eleni consideră că, în cele din urmă, partidul se va diviza.

Ungaria și-a înjumătățit deficitul în ultimii ani

Tim Ash, analist pentru Royal Bank of Scotland (RBS), crede la rândul său că Ungaria merită “compasiune” din partea FMI, având în vedere că anul trecut a reușit să îndeplinească condițiile impuse de instituția internațională. Deficitul bugetar al Ungariei a scăzut de la 9,3% în 2006 la 4% din PIB în 2009, iar pentru anul acesta se estimează că gaura bugetară va mai coborî, până la 3,8% din PIB. Nivelul este mult mai scăzut decât în cazul unor țări precum Polonia, Spania, Franța, Marea Britanie, Japonia sau Statele Unite.

Chiar și așa, Ash a avertizat că Ungaria joacă “periculos”, în condițiile în care are o datorie publică de 80% din PIB și una externă de 135%. “Dacă va mai exista curând un nou val de aversiune la risc manifestată la nivel global, Ungaria va fi prima țintă. Are rezerve de 40 mld. dolari, cu alte cuvinte își poate acoperi importurile timp de cinci luni, dar în cele din urmă nu va putea supraviețui fără banii de la FMI”, a explicat Ash.

Moneda nu este colac de salvare

Țara nu poate apela nici la deprecierea monedei proprii pentru a ieși din capcana datoriilor, întrucât 63% din împrumuturile populației și ale companiilor sunt denominate în valută, preponderent în franci elvețieni. “O monedă mai slabă ar lovi puternic gospodăriile”, a avertizat analistul de la RBS.

Cea mai mare parte a investitorilor a crezut că situația delicată a Ungariei a luat sfârșit odată cu accesarea liniei de creditare în valoare de 20 mld. euro în toamna lui 2008. Nu s-a întâmplat așa și după aproape doi ani de la contractatea împrumutului, Ungaria riscă din nou să fie pusă la zid de piețele mondiale.

Măsuri dure in Europa

Ungaria

  • Fostul guvern a înghețat salariile bugetarilor.
  • A eliminat cea de-a 13-a pensie.
  • A înghețat ajutoarele sociale.
  • A fost majorată TVA de la 20% la 25%.

Italia

  • Salariile bugetarilor înghețate pentru următorii trei ani.
  • Doar 20% dintre bugetarii care pleacă în 2011-2013 vor fi înlocuiți.
  • Cheltuielile ministerelor se reduc cu 10% anual în 2011 – 2013.
  • Transferurile către municipalități se reduc cu 2 mld. euro în 2011.

Grecia

  • Vor fi eliminate salariile 13 și 14.
  • Reducerea salariilor din sectorul public cu 12%.
  • Majorarea taxelor pentru combustibili, alcool si tutun.
  • TVA va crește de la 21 la 23%.

Letonia

  • Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%.
  • Salariile din sectorul privat au scăzut cu circa 30%.
  • Au fost disponibilizați 20% dintre bugetari.
  • Pensiile nu au fost reduse, deși s-a încercat tăierea cu 30%.

Romania

  • Reducerea salariilor angajaților din sectorul public cu 25%.
  • Majorarea TVA de la 19 la 24%.
  • Disponibilizarea a 53.000 de angajați la stat.
  • Majorarea impozitelor pentru cei cu mai multe proprietăți.
Subiecte #FMI#ue#Ungaria