Ratingul Ungariei ar putea fi retrogradat luna aceasta la categoria “junk” după ce agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s a plasat calificativul “BBB-” al țării sub supraveghere cu implicații negative, scrie Bloomberg.
Avertismentul vine după ce Fitch a redus perspectiva ratingului Ungariei, aflat pe ultima treaptă din categoria “investment grade” – recomandată pentru investiții, de la stabil la negativ.Ungaria riscă astfel să devină noul focar al crizei datoriilor în Europa de Est, pentru că se confruntă cu o situație asemănătoare cu cea a țărilor din zona euro care au avut nevoie de susținere de la UE și FMI: are datorii mari și a intrat în colimatorul agențiilor de rating. În cazul Greciei, de exemplu, țara care are cea mai mare datorie ca pondere în PIB, de aproape 150%, criza a început după ce agențiile de evaluare financiară au decis să retrogradeze ratingul țării, ca urmare a problemelor cu deficitul. În mai puțin de doi ani Grecia, care este însă un caz special în Europa, a fost retrogradată de la un rating din categoria “investment grade” la calificativul “CCC” (dat de S&P), cel mai redus acordat vreunei țări și mai slab decât al unor state precum Burkina Faso sau Kenya. Ratingul S&P pentru România este “BB+”.
Ungaria are cea mai ridicată datorie publică din regiune, de 81% din PIB la finalul anului trecut, iar o posibilă decizie de retrogradare a calificativului din partea agențiilor ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut ale țării, în condițiile în care investitorii tind să evite activele riscante. Guvernul a redus oferta de titluri pe care le scosese la vânzare pe 10 noiembrie după ce randamentele au atins cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, iar forintul s-a depreciat, înregistrând cel mai slab curs din ultimii doi ani și jumătate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea guvernului de a finanța datoria publică, notează Bloomberg.
Politicile imprevizibile adoptate de guvernul ungar, inclusiv taxele speciale aplicate anumitor industrii și forțarea băncilor de a accepta pierderi prin stabilirea unui curs valutar fix la care pot fi rambursate creditele în valută, afectează negativ investițiile și creșterea într-un moment în care mediul economic se deteriorează, și-a motivat S&P decizia.
În 2008 Ungaria a apelat la ajutorul FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, dar odată cu venirea la putere a primului-ministru Viktor Orban, guvernul a decis să nu mai reînnoiască acordul cu instituția financiară internațională pentru a avea mai multă libertate de mișcare și posibilitatea de a se folosi de politici “neortodoxe” pentru a reduce datoria publică. Deși Orban este conștient de pericolul reprezentat de datoria publică mare, pe care a catalogat-o drept “dușmanul numărul unu” al țării sale, el nu a reușit să vină cu măsuri concrete de reducere a acesteia.