Noile măsuri de suprataxare a companiilor din energie, telecom și retail, precum și suspendarea contribuțiilor la pensiile private, au generat valuri în Ungaria. Au fost voci care au recunoscut că măsurile au fost necesare pentru a susține stabilitatea macroeconomică a țării, dar și voci care au considerat că deciziile sunt inacceptabile și regretabile, potrivit Portfolio.hu.
Zsolt Hernadi, președinte și CEO al companiei de petrol și gaze MOL, a afirmat că grupul pe care îl conduce este mai preocupat de stabilitatea macroeconomică a țării decât de impactul negativ pe care noile taxe impuse de guvern îl va avea asupra sectorului energetic. “Trebuie să acceptăm faptul că Ungaria este încă în criză și toată lumea trebuie să-și joace rolul în scoaterea acesteia din criză”, a spus Hernadi.
Pe de altă parte, reprezentanții fondurilor private de pensii au fost extrem de surprinși de decizia autorităților de la Budapesta de a suspenda pentru un an contribuțiile către fondurile private de pensii. “Măsurile anunțate de premier (ce afectează fondurile de pensii – n.r.) seamănă cu o naționalizare ascunsă, care aduce aminte de anii 1950”, a declarat Ilona Juhasz, secretar-șef al Asociației Fondurilor Private de Pensii din Ungaria. Juhasz a mai spus că este regretabil faptul că guvernul vrea să rezolve “cu forța” problemele declanșate de criza economică.
Nici retailerii nu au scăpat de “furia” cabinetului de la Budapesta. Nume mari din industrie vor fi nevoite să cotizeze în plus pentru acoperirea găurii bugetare a Ungariei. Potrivit Nielsen, cel mai mare retailer de pe piața ungară a fost anul trecut Tesco, cu vânzări de aproape 640 mld. forinți (2,33 mld. euro). Au urmat CBA și Co-op, fiecare cu circa 500 mld. forinți (1,82 mld. euro) vânzări anuale, în timp ce Spar s-a situat pe poziția a patra, cu vânzări de circa 400 mld. forinți (1,46 mld. euro). Cei mai mari 15 retaileri, care practic acoperă întreaga piață ungară, au consemnat anul trecut venituri cumulate de 3.592 mld. forinți (13,08 mld. euro).
Problemele cele mai mari pentru guvernul de la Budapesta vin însă din sectorul telecom. Sub incidența actualelor reglementări ale Uniunii Europene, o țară nu poate introduce o taxă pe sectorul telecomunicațiilor decât în condițiile în care “acestea sunt specifice și relaționate în mod direct cu costurile care ar putea decurge din schimbarea reglementărilor din domeniul telecom”, potrivit Comisiei Europene.
Partidul de centru-dreapta Fidesz, aflat la guvernare, speră să colecteze anual 161 mld. forinți (600 mil. euro) din recent anunțatele taxe (61 mld. forinți de la companiile din sectorul telecomunicațiilor, 70 mld. forinți de la firmele energetice și 30 mld. forinți de la retaileri). Scopul noilor măsuri fiscale este acoperirea deficitului bugetar.