O noua unda de soc a lovit Bursa de la Bucuresti, iar leul s-a intors vineri la nivelul de la inceputul anului dupa ce oficialii guvernamentali de la Budapesta au afirmat la sfarsitul saptamanii trecute ca situatia financiara a Ungariei este dramatica, reaprinzand astfel temerile investitorilor internationali privind extinderea la nivel regional a problemelor din Grecia.
Bursa de Valori Bucuresti a scazut vineri cu 3,07%, pe fondul declinului burselor externe, dupa numai doua sedinte de crestere. In linie cu valutele din regiune, leul a continuat sa se deprecieze, iar cotatiile din piata interbancara au atins un maxim de 4,2190 lei/euro. Rata de referinta anuntata vineri de BNR a urcat cu 1,87 bani, la 4,2051 lei/euro, un nou nivel maxim dupa 5 ianuarie. Costul contractelor de asigurare impotriva defaultului (CDS) a urcat la 300 de puncte de baza.
La Bucuresti, riscul politic alimenteaza temerile investitorilor, Guvernul urmand sa-si asume astazi raspunderea in Parlament asupra legilor privind masurile de austeritate.
Dupa multitudinea episoadelor de instabilitate generate de situatia delicata a finantelor publice din Grecia, problemele din Ungaria au zdruncinat din nou pietele financiare.
Comentariile liderilor din Ungaria legate de comparatia cu Grecia au speriat pietele, investitorii aratandu-se ingrijorati de riscul extinderii dificultatilor la tarile din Europa Centrala si de Est.
Peter Szijjarto, purtatorul de cuvant al premierului ungar Viktor Orban, a sustinut pozitia unui oficial al Fidesz – partidul aflat la guvernare, ca Ungaria are sanse foarte mici sa evite soarta Greciei, adica o criza a datoriilor. El a mai afirmat ca economia este intr-o “situatie grava” din cauza fostului guvern, care a “manipulat si a mintit” cu privire la starea tarii. Ungaria este prima tara din UE care a primit un pachet de asistenta financiara de la FMI in urma crizei financiare.
Reactiile nervoase ale pietelor la aceste declaratii nu au intarziat sa apara. Pe principalele burse europene, indicii britanic, german si francez au pierdut vineri intre 1,63 si 2,86%, iar moneda unica a continuat sa se deprecieze coborand sub pragul psihologic de 1,2 dolari pe euro, pentru prima data din martie 2006. Euro a ajuns la minimul ultimilor patru ani fata de dolar. Din cauza temerilor ca problema datoriilor suverane s-ar putea extinde in Ungaria si alte state din Europa Centrala si de Est, actiunile Société Générale, UniCredit, Raiffeisen International si Erste Bank au scazut vineri puternic pe bursele europene. Erste si SocGen controleaza in Romania cele mai mari banci din tara, respectiv BCR si BRD, iar Raiffeisen si UniCredit sunt prezente sub brand propriu.
Lars Christensen, analist-sef al bancii daneze Danske, apreciaza comentariile oficialilor de la Budapesta ca fiind foarte ingrijoratoare, pentru ca nu cresc doar temerile in piete cu privire la un posibil default al Ungariei, dar demonstreaza clar ca guvernul maghiar are o intelegere foarte limitata a modului in care pietele financiare functioneaza in prezent.
“Guvernul este implicat intr-un joc foarte periculos cu increderea investitorilor. Ar putea exista o tentatie de a vorbi despre riscul incapacitatii de plata pe plan intern, pentru a explica politica fiscala si mentinerea austeritatii, dar efectele in relatia cu investitorii nu sunt bune”, a afirmat si Timothy Ash, analist la Royal Bank of Scotland, citat de Mediafax.
Bursa de la Budapesta si obligatiunile ungare s-au prabusit vineri, iar forintul a scazut cu 2%, la cel mai redus nivel din ultimul an fata de euro. In plus, costurile pentru asigurarea datoriilor statului ungar (credit default swaps – CDS) au crescut vineri cu un punct procentual, la 4,3%, in timp ce randamentele cerute pentru titluri au urcat cu 0,4-0,7 puncte procentuale. Pentru a mai calma situatia, oficialii maghiari si-au cerut scuze ulterior pentru comentariile privind intrarea in default a Ungariei, numindu-le “nefericite”.
Presedintele Eurogroup, care reuneste ministrii de finante din zona euro, Jean-Claude Junger, a indicat ca nu este nelinistit de faptul ca Ungaria ar putea trece printr-o criza financiara similara celei a Greciei si a declarat ca nivelul actual al monedei europene nu il ingrijoreaza, potrivit Reuters.
In schimb, presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a spus ca Ungaria “este intr-o situatie foarte delicata”, iar guvernul trebuie sa accelereze consolidarea finantelor publice.
Comisia Europeana a cerut sapatamana trecuta Ungariei sa reduca deficitul bugetar mai rapid, insa oficialii guvernamentali de la Budapesta au reafirmat ca deficitul ar putea fi dublu in 2010 fata de nivelul de 3,8% convenit in acordul de imprumut cu FMI si Uniunea Europeana. De altfel, Comisia estimeaza ca datoria publica a Ungariei va ajunge la 79% din PIB in 2010, fiind cel mai indatorat stat membru al Uniunii din estul Europei. Guvernul Ungariei a anuntat ca va prezenta in scurt timp un plan de masuri pentru rezolvarea problemelor economice, dupa ce va publica date “reale” privind situatia bugetului pentru acest an.
In aprilie, situatia pe plan international s-a detensionat abia atunci cand oficialii FMI au anuntat ca Grecia va primi un pachet de sprijin de 120 mld. euro, pe trei ani, cu conditia sa prezinte un plan detaliat de reducere a cheltuielilor.
Mai multe guverne din Uniunea Europeana au anuntat in ultima perioada reduceri bugetare pentru recastigarea increderii, dupa ce investitorii au constientizat faptul ca problema datoriilor din Grecia poate contamina si alte tari din zona euro. Insa au aparut si critici legate de faptul ca reducerea cheltuielilor va afecta revenirea economica de pe urma celei mai severe crize din ultimele decenii, existand posibilitatea adancirii recesiunii.
In primul trimestru, economia Uniunii Europene a trecut pe crestere anuala pentru prima data de la debutul crizei mondiale. Produsul Intern Brut al UE a crescut in primele trei luni ale anului cu 0,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce contractia inregistrata in Romania, de 3,2%, este a treia cea mai abrupta dintre cele 24 de state membre pentru care datele sunt disponibile.
ING vede o scadere a economiei de 1,4%
ING Bank a revizuit in scadere drastica prognoza privind evolutia PIB pentru acest an, de la o crestere economica de 0,9% la o contractie de 1,4%, avand in vedere si masurile de austeritate pregatite de guvern. “Avand in vedere necesitatea unor reforme fiscale in perioada urmatoare – taierile anuntate ale salariilor si ale ajutoarelor sociale plus concedieri in sectorul public sau o majorare a impozitelor, precum si considerand datele detaliate privind PIB-ul anuntate ieri (miercuri – n.r.), am revizuit prognoza noastra pentru 2010 de la +0,9% la -1,4% (previziunea FMI este -0,5%)”, afirma Nicolaie Chidesciuc (foto), economistul-sef al ING Bank Romania. In acelasi timp, prognoza pentru 2011 a fost diminuata de la 1,5% la doar 0,2%. Banca intentioneaza sa revizuiasca in crestere prognoza pentru deficitul bugetar si cursul leu/euro si descrescator previziunea privind inflatia.