Grupul italian a revizuit estimarea de creștere economică pentru România în acest an de la 1,2% la 0,5%, iar pentru anul următor de la 2,3% la 1,7%, din cauza cererii externe mai slabe și a “șocurilor excepționale” pentru producția industrială și exporturi.
“Cea mai mare amenințare pentru economia României vine din temerile economice și financiare privind zona euro. Chiar dacă băncile elene vor continua să-și reducă expunerea, o retragere masivă este puțin probabilă, din cauza activelor cu lichiditate scăzută”, se arată în raport.
România a avut un început de an slab, cu o contracție economică de 0,1% în primul trimestru. Efectul pozitiv de anul trecut, când creșterea a fost de 2,5% a fost anulat de evenimente cu impact negativ, precum închiderea la sfârșitul anului a fabricii Nokia de la Jucu, al doilea mare exportator al țării la momentul respectiv, cererea mai redusă pentru exporturile românești din cauza situației din zona euro și de condițiile meteo dificile din februarie.
“Ne așteptăm ca producția industrială să crească cu 0,4% în 2012, susținută de economia germană puternică și mai puțin de partenerii tradiționali, care sunt într-o situație mai dificilă. Dependența de industria prelucrătoare germană a crescut constant în ultimii trei ani, dar impactul negativ al zonei euro mai slabe rămâne semnificativ”, se arată în raport.
Creșterea PIB este în prezent susținută de cererea internă, cu un avans anual al vânzărilor de retail de 3,8% în primul trimestru și un plus de 14,8% în construcții. Consumul privat a încetinit la un avans anual de 0,9% anual în primul trimestru, iar față de ultimul trimestru al anului trecut s-a contractat cu 1,9%, primul declin începând din trimestrul al treilea din 2010.
“Creșterea cu 8% a salariilor în iunie și cu 7,4% în decembrie, rambursările de contribuții pentru pensionari și alte decizii populiste care ar putea fi implementate înaintea alegerilor din noiembrie vor susține consumul și încrederea consumatorilor. Din cauza țintelor bugetare stricte, deciziile de a crește veniturile populației vor limita, probabil, investițiile publice”, notează în raport Gyula Toth, analist UniCredit.
România pare a fi cea mai bine pregătită țară din regiune pentru noi presiuni din Grecia, beneficiind și de suportul acordului preventiv cu FMI, unic în regiune, însă este dificil de anticipat o apreciere semnificativa a leului, în actualul context extern, potrivit UniCredit.
“Considerăm că leul ar putea avea o evoluție mai bună decât forintul sau zlotul. Avem, de asemenea, o poziție mai favorabil față de eurobondurile României, comparativ ce cele ale Ungariei și Croației”, notează analistul UniCredit.
România are a doua mare expunere bancară din regiune față de Grecia, instituțiile de credit elene controlând 13% din activele bancare locale la sfârșitul anului trecut. Băncile elene vor continua reducerea treptată a expunerii, iar o retragere masivă de capital este puțin probabilă pe perioadă scurtă, întrucât 70% din liniile de finanțare de la grupurile elene către subsidiarele locale au maturități de peste un an.
În cazul extrem al unei presiuni puternice asupra sistemului bancar din Grecia, UniCredit anticipează o accelerare a reducerii expunerii și în România.