România ar putea să intre în zona euro cel mai devreme în 2019, cu patru ani mai târziu față de ținta oficială și în urma unor țări ca Bulgaria, Cehia, Polonia sau Ungaria. Intrarea țării în mecanismul de schimb valutar (ERM II), anticamera adoptării euro, ar urma să aibă loc în 2017, arată un studiu al grupului italian UniCredit.
Banca Națională și-a menținut ținta de adoptare a monedei unice europene la 1 ianuarie 2015, dar guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat în mai multe rânduri că trebuie rediscutat calendarul de trecere la euro în contextul evoluțiilor din economie. “În determinarea datei de aderare, am luat în considerare și următorii factori. În primul rând, deși nu este prevăzut în criteriile de la Maastricht (care reglementează adoptarea euro – n. red.), considerăm că statele va trebui să mențină deficitul bugetar sub plafonul de 3% din Produsul Intern Brut timp de cel puțin trei ani înainte de a intra în ERM (antecamera zonei euro – n. red.)”, notează analiștii UniCredit.
Potrivit calendarului de ajustare negociat cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, România ar urma să aducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB abia în 2012, ceea ce înseamnă că intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM) ar putea avea loc abia în 2012. Perioada minimă pe care o țară trebuie să o petreacă în ERM este de doi ani.
“În al doilea rând, în afara criteriilor de la Maastricht, considerăm că orice stat nu va putea să intre în ERM înainte de a fi rambursat integral împrumuturile de la FMI sau Comisia Europeană”, mai spun analiștii UniCredit. România ar trebui să încheie rambursarea împrumutului extern în 2016.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, țările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naționale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variație de plus/minus 15% față de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergență sunt legate de stabilitatea fiscală, stabilitatea prețurilor și a ratelor dobânzilor.
În
paralel, estimările UniCredit arată că Banca Națională va relua
ciclul de relaxare a politicii monetare în a doua jumătate a anului
viitor, urmând ca până la finalul lui 2011 dobânda-cheie să coboare
la 5,5% pe an comparativ cu un nivel de 6,25% pe an în prezent.
“Ne așteptăm ca BNR să mențină dobânda de politică monetară la nivelul actual până la sfârșitul anului. Din cauza presiunilor inflaționiste probabilitatea unei mișcări în sus a dobânzii de politică monetară a crescut, lăsând mai puțin spațiu pentru o relaxare în 2011. Scenariul nostru privind nivelul dobânzii la sfârșitul anului viitor este de 5,5%, comparativ cu 5% anterior”, comentează Rozalia Pal, economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank, filiala locală a italienilor.
BNR a tăiat în în prima parte a acestui an 1,75 puncte procentuale din dobânda de politică monetară, dar a intrat în expectativă după ce inflația a revenit pe creștere odată cu decizia Guvernului de a majora TVA la 24% pe an. UniCredit are o țintă de inflație de 8% la sfârșitul acestui an.