Unii din ei or sa ramana de caruta

Impartita in doua tabere si fara a avea, pana acum, reglementari prea clare, breasla taximetristilor traverseaza in acest an o etapa cruciala, odata cu intrarea in vigoare a Legii Taximetriei, prevazuta pentru 28 aprilie, respectiv la trei luni de la publicarea ei in Monitorul Oficial. Una dintre tabere, grupata in jurul Asociatiei Nationale a Patronilor de Taxi, spune ca prin noua lege se va da frau liber pirateriei in domeniu, cealalta – reprezentata de Camera Taximetristilor din Romania – ca, dimpotriva, acest fenomen va fi mult diminuat.
In Bucuresti, conform datelor Directiei Transporturi din Primarie, numarul masinilor care fac taximetrie este de 8.242, din care 1.250 la firme cu parc propriu, 6.608 la firme care lucreaza cu colaboratori si doar 384 ale persoanelor fizice. Exista insa numeroase voci din randul acestei bresle care estimeaza ca aproximativ 15.000 de masini au facut anul trecut taximetrie in Capitala, nu putini fiind cei care avanseaza chiar cifra de 20.000, in timp ce altii isi limiteaza estimarea la 10.000.
Din 1993 au fost eliberate 36.438 de licente de executie, din care 21.432 au fost anulate, iar 6.664 au expirat. Piata bucuresteana este impartita intre trei mari actori. Pe de o parte sunt companiile care au un parc propriu de autoturisme: Cristaxi, Cobalcescu, Rodell, Nick&Sun, Alexander; pe de alta parte sunt companiile care nu au un parc propriu, dar care lucreaza cu colaboratori: Leone sau Taxi 2000, iar in al treilea rand sunt asa-zisii individuali, adica soferii independenti, al caror numar nu depaseste 500 in scripte, dar pe care unii il estimeaza intre 4.000 si 9.000.
Un taximetrist poate castiga intre 7 si 15 milioane de lei pe luna, depinzand de forma de exploatare a masinii de catre sofer – daca lucreaza pentru o companie, daca doar colaboreaza cu una sau daca lucreaza pe cont propriu. Daca ar fi sa luam in calcul doar cifrele oficiale, bucurestenii au scos anul trecut din buzunar aproximativ 1.000 de miliarde de lei ca sa se plimbe cu taxiul, insa suma poate fi mult mai mare daca am pune la socoteala pirateria din taximetrie.

Cat salariul unui parlamentar
Compania Cristaxi Bucuresti are un parc propriu de 400 de masini si a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 50 miliarde de lei si un profit net de 3 miliarde de lei. “Un taximetrist din Bucuresti are salariul unui parlamentar. Castiga cam 500-700.000 de lei pe zi, ceea ce inseamna cam 20 de milioane de lei pe luna, iar daca scadem benzina ajungem la o suma de 17 milioane de lei. O masina Cristaxi are un plan de 800.000 de lei pentru 24 ore daca are un singur schimb sau 1,2 milioane de lei daca sunt doi soferi”, sustine Ilie Anghel, managerul si patronul Cristaxi.
Anghel este de parere ca Legea Taximetriei va reduce drastic numarul taximetrelor din Bucuresti, de la 15-20.000 in prezent la circa 6.000, din care doua treimi vor fi alocate operatorilor, iar restul taximetristilor independenti. “In ciuda a ceea ce spun altii, aceasta lege este menita si va conduce cu siguranta la reducerea drastica a pirateriei care se practica astazi in Capitala”, spune Anghel.
Pe de alta parte, la ora actuala exista o discriminare clara intre companiile care au un parc propriu de masini si cele care nu au si lucreaza cu colaboratori, considera seful Cristaxi. “Acestia din urma ocolesc legea intitulandu-se asa-zisi operatori de transport taxi. Ei sunt niste dispeceri autorizati si au gasit o modalitate de a inchiria masini de la colaboratori cu 100.000 de lei pe luna, pe care scot licenta si primesc de la acestia intre 50 si 100 de dolari pe luna. De alte taxe catre stat nici nu poate fi vorba. O masina care lucreaza, de exemplu, la Taxi 2000 ii da patronului 61 de dolari pe luna. O masina proprie a Cristaxi aduce aceasta suma in doua zile. Si se considera ca cele doua companii sunt egale? Masina de la Taxi 2000 lucreaza doua zile pentru stat iar restul de 28 pentru pentru sofer. Eu, in schimb, numai anul trecut am platit TVA de 6 miliarde de lei”, spune Anghel.
Acesta a infiintat, la randul sau, o companie care lucreaza exclusiv cu colaboratori: Confort Taxi, care are 400 de masini. “Daca am vazut ca asta e trendul pe piata, am decis si eu sa lucrez cu colaboratori. Soferul plateste companiei 1,5 sau 1,8 milioane de lei pe luna si munceste numai pentru el, fara sa mai aiba vreo legatura cu statul”, afirma patronul Cristaxi.
Cristaxi practica un tarif de 4.490 lei/km, cu o pornire de 9.950 lei, iar Confort are 4.450 lei/km, cu 5.000 lei la pornire. “Din doi in doi ani, incepand cu 1996, am marit pretul pe kilometru cu un pas de 500 de lei”.
Anghel mai spune ca a cumparat un teren de 4.000 mp, unde va construi o spalatorie si o statie de alimentare cu GPL. “Aparatele de marcat fiscale care vor fi introduse de la 1 ianuarie 2004 nu vor fi o povara atat de greu de suportat. Am vorbit cu doi producatori de la noi  si am inteles ca pretul unuia va fi undeva pe la 150-170 de dolari. In plus, incercam sa gasim o solutie in Camera Taximetristilor pentru cumpararea acestora in leasing”, afirma Anghel.

Taximetria ca o jungla
O alta mare companie de taximetre din Bucuresti este Cobalcescu, care opereaza cu 350 de masini proprii si inca alte 200 ale colaboratorilor. “In acest moment, taximetria in Bucuresti este o jungla. Dincolo de pretul care este afisat in geam, dupa ce te urci in unele masini platesti mult mai mult. Atunci cand va aparea aparatul de taxat fiscal nu se va mai putea sa se umble la aparat atunci cand clientul nu este atent”, spune Bacaliaro Giuseppe, directorul diviziei de taxi la Auto Cobalcescu.
El afirma ca activitatea de taxi a adus anul trecut o cifra de afaceri de 50 miliarde de lei si un profit net de 3,5 miliarde de lei. “In taximetrie, o marja mare de profit o intalnim la cei care nu au un parc propriu de masini”, spune Giuseppe. Soferilor de pe masinile proprii li se cer 550.000 lei/zi daca lucreaza singuri si 800.000 de lei pentru un schimb de doi, in timp ce colaboratorilor li se percepe o taxa de 55 de dolari/luna.
Si oficialii Cobalcescu sustin ca aparitia Legii Taximetriei va duce la eliminarea pirateriei din domeniu: “In momentul de fata sunt vreo 30.000 de licente acordate, insa aceasta nu este o cifra reala. Dupa ce am mai auzit in piata, doar vreo 6.000 de licente mai sunt valabile. Probabil ca in Bucuresti la ora actuala sunt circa 10.000 de taxiuri, din care 50% sunt in vreo 30 de companii organizate, iar restul sunt individuali”, sustine Giuseppe.
Preturile practicate de Taxi Cobalcescu sunt de 4.500 de lei/km, cu o pornire de 9.950 lei pentru Dacii si de 6.500 de lei pentru Renault Clio. “Mergem cu aceste preturi de mai bine de doi ani si jumatate. Structura veniturilor unui taxi este dominata de clientii luati direct din strada, pentru ca numele nostru atarna greu”, afirma Giuseppe.
Cobalcescu isi va construi, in acest an, un sediu nou in Drumul Taberei, destinat exclusiv activitatii de taximetrie si intentioneaza sa achizitioneze lunar 10-20 de masini.

Noua mii de masini in ilegalitate
Taxi Rodell a avut anul trecut o cifra de afaceri de 9,917 miliarde de lei si un profit din activitatea de baza de 865 milioane de lei, la un parc propriu de 130 de masini carora li se adauga alti 200 de colaboratori.
“Noi, operatorii cu parc propriu, platim o gramada de taxe, iar cei care nu au, daca pot sa ia 50 de dolari de la colaboratori fara sa dea vreun fel de chitanta, foarte bine. Din cele aproximativ 15.000 de masini care fac taximetrie in Bucuresti, 9.000 sunt in ilegalitate”, apreciaza Sandu Stefanescu, patronul si managerul firmei Rodell Taxi. “Acest an este unul hotarator pentru cei care fac taximetrie; dupa aparitia acestei legi si a caselor de marcat fiscale vor ramane pe piata doar cei seriosi. Eu nu doresc sa fie eliminati de pe piata taximetristii independenti, ci doar piratii. Prin aceasta lege am optat ca toata lumea care traieste din taximetrie sa-si plateasca darile catre stat”, afirma Stefanescu.
Un taximetrist care lucreaza pe o masina proprie a Rodell are un plan de 365.000 de lei/zi daca este singur si 500.000 de lei daca lucreaza in schimb cu un al doilea sofer, in timp ce colaboratorii platesc 48 de dolari/luna.
La sfarsitul anului trecut, o parte a patronilor de companii de taximetrie au propus sa fie adoptat un tarif unic de 6.000 de lei/km, insa initiativa nu a mai prins contur. “I-am spus unuia dintre patronii care a venit cu aceasta idee ca, daca il vad la metrologie, modificandu-si aparatele de taxat la acest pret, o sa fiu si eu in spatele lui, insa nimeni nu s-a mai inghesuit. Potrivit noii legi, Primaria Capitalei va fixa un tarif minim si unul maxim si, mai mult de atat, va fixa numarul de taximetre care vor circula in Bucuresti”, afirma Stefanescu.

Ce scoala sa mai faca?
Maria Stef, proprietara firmei Taxi Leone, spune ca piata taximetriei in Bucuresti este foarte concurentiala, lucru care a dus ca pretul pe kilometru sa fie tot cel practicat acum trei ani, desi pretul benzinei a cunoscut numeroase cresteri. Taxi Leone are 550 de masini, toate ale colaboratorilor, carora li se cer 41 sau 51 de dolari/luna, in functie de cat de repede aduc bani intr-o luna. O alta companie detinuta de Maria Stef este Ro Stef, unde are 1.400 de colaboratori, fiecare dintre acestia platind companiei cate 200.000 de lei/luna. In fine, a treia firma, Ro-Dana, unde Maria Stef sustine ca este doar operator de transport si la care ar vrea sa renunte, are 600 de colaboratori care, de asemenea, platesc 200.000 lei/luna catre firma.
Tariful practicat de Taxi Leone este de 4.490 de lei/km, caruia i se adauga pornirea de 9.000 de lei. “Atunci cand am marit pretul de la 4.000 la 4.490 de lei am remarcat ca am pierdut multi clienti. Anul trecut l-am incheiat fara profit, cu cheltuieli lunare de circa un miliard de lei. In general, peste jumatate din veniturile unui taximetrist vin prin comenzi luate prin dispecerat, dupa care ca pondere vin clientii luati direct din strada. Circa 10% din clientii nostri fac comenzi prin Internet”, spune proprietara Taxi Leone.
Desi sustine ca nu este de acord cu prevederile Legii Taximetriei, Maria Stef doreste sa se inscrie in Camera Taximetristilor, unde sunt grupati initiatorii legii, cei care contesta vehement taximetria facuta exclusiv cu colaboratori. “Legea imi cere o gramada de lucruri si prelungeste nejustificat procesul de acordare a licentelor. Multe firme vor falimenta dupa aparitia acestei legi. Nu sunt de acord cu scolarizarea pentru taximetristi. Ce scoala sa mai faca? Unii dintre angajatii mei fac taximetrie de o viata intreaga si tot ceea ce trebuie sa le reamintesc este sa aiba un comportament onorabil fata de client”, spune Stef. Ea sustine ca “piratii”, al caror numar il estimeaza la 4.000, se vor inmulti si mai mult dupa aparitia Legii Taximetriei.

Tariful, de trei ori mai mare
“Compania noastra este de acord cu aceasta lege, insa avem unele obiectii care, din pacate, nu au fost luate in considerare, cum ar fi cea prin care vom plati de doua-trei ori mai multe taxe”, spune Robert Meghesi, unul dintre patronii firmei Taxi 2000.
El sustine ca aparitia acestei legi va duce la cresterea tarifului pe kilometru de cel putin trei ori. “O alta <distractie> pe capul soferilor de taxi este reprezentata de acele aparate de taxat care vor fi importate, iar comisioanele vor merge catre cine trebuie. Nu trebuie uitat nici acel coeficient de distribuire a licentelor, conform caruia doar o treime din licente vor fi alocate taximetristilor individuali, situatie care va duce, mai ales in tara, la un adevarat masacru”, mai spune Meghesi.
Meghesi nu a dorit sa dezvaluie cifra de afaceri si profitul companiei pentru anul trecut pe motiv ca “acesta e secretul firmei” si ca “nu sunt date publice”.

Vocea independentilor
Estimati dupa unii la 9.000, dupa altii la 4.000, independentii sau “piratii”, cum li se mai spune, sunt blamati de patronii de companii de taximetre din cauza tarifelor mari pe care le practica si a reputatiei proaste pe care o fac activitatii de taximetrie.
Termenul de piraterie poate fi aplicat si asemanarii izbitoare dintre numele unor companii consacrate, de exemplu Meridian, Cristaxi sau Alfa Taxi si cel al unor firme nou aparute pe piata, de genul Meridiane, Cristitaxi sau Alfa Company, ale caror preturi le depasesc de doua-trei ori pe cele ale primelor, dar ale caror sigle si logo-uri sunt parca facute de acelasi designer care a realizat autocolantele pentru primele.
“M-am saturat sa tot dau bani la patroni. Am lucrat la o companie mare, insa acum m-am decis sa fac bani pentru mine, chiar daca multi spun ca nu ne-am afla in legalitate. Oricum nu te controleaza nimeni si de castiguri nu pot sa ma plang: fac cam 6-7 milioane de lei pe luna, in conditiile in care imi fac programul de lucru dupa cum vreau. Nu cred ca, dupa ce va aparea legea asta, se va intampla ceva anume; problema este acel aparat de taxat cam scump pentru unul ca mine”, spune Aurel B., un taximetrist independent.

Initiatorul: “Licentele se dau de-a valma”
“Taximetria nu poate fi o activitate nereglementata sau benevola, la dispozitia oricui. Prin aceasta lege dorim sa oferim protectie procesului investitional din bransa prin eliminarea concurentei neloiale dintre firmele de taximetrie si taximetria facuta de independenti”, spune deputatul Ioan Bivolaru, initiatorul Legii Taximetriei, publicata la sfarsitul lunii trecute in Monitorul Oficial.
Pana in prezent, activitatea de taximetrie avea la baza o ordonanta de urgenta din 1992, care a fost abrogata printr-un act normativ din 1997, fara sa se puna nimic in loc.
“Vrem sa inlaturam si evaziunea fiscala care se practica in acest moment, pe care o estimez ca atinge doar in Bucuresti 1.600 de miliarde de lei pe an pentru o medie de 12.000 de taxiuri anual, desi in perioadele de varf (mai – septembrie) sunt chiar 22-23.000 de masini. La nivel national, unde estimarile merg catre 40-60.000 de taximetre, evaziunea fiscala atinge 2.500 de miliarde de lei. Nimeni nu poate spune cu precizie cate taxiuri exista in Capitala, cati oameni traiesc din aceasta activitate, cati bani se invart in aceasta afacere”, sustine Bivolaru.

Oficialii, pro si contra
Dupa el, licentele de executie “se dau de-a valma” de catre Primarie, care nu ar avea nici un fel de control asupra acestei activitati. “Acesti bani sunt scosi de la bugetele locale si de stat si redistribuiti catre anumite grupuri de interese, din partea carora au aparut contestatii la aceasta lege, care nu face altceva decat sa adreseze o invitatie catre acestia sa practice aceasta activitate legal”.
El estimeaza ca, in medie, firmele de taximetre castiga net cam un milion de lei/zi, existand si taximetristi care daca fac 50.000 de lei pe zi “sunt bucurosi”. Deputatul sustine ca una dintre cele mai mari discriminari care exista pana acum se referea la TVA pe care o platesc marile firme, dar pe care cei care lucreaza cu colaboratori o ocolesc: “Acestia din urma baga banii in propriul buzunar. La unii TVA era cheltuiala, iar la altii era castig”.
Bivolaru mai spune ca marile firme platesc toate contributiile la bugete ale salariatilor lor, pe cand ceilalti nu au nici un fel de obligatie. Conform noii legi, meseria de taximetrist va fi oficializata si trecuta in nomenclatorul de meserii, in timp ce pana acum toti au fost trecuti in cartea de munca drept “soferi de transport public”.
Legea a mai fost contestata si pentru ca, dupa unele estimari, costurile pe care le presupune acest act normativ ar depasi 2.000 de dolari/masina, insa Bivolaru afirma ca “intrarea in legalitate” a unui taximetrist nu va depasi 300 de dolari/masina, fara sa fie luate in calcul cheltuielile legate de statiile radio.

Primaria Capitalei: “Legea e neclara”
Eremia Cristian, seful Departamentului de Licente din cadrul Directiei Transporturi din Primaria Capitalei, spune ca la data de 11 februarie 2003 erau valabile 8.242 licente de executie pentru activitatea de taximetrie, din care 1.250 catre firmele cu parc propriu, 6.608 pentru soferii care lucreaza in regim de colaborare cu firmele de taximetre si 384 catre persoanele fizice.
“Legea Taximetriei, in conditiile actuale, nu va face decat sa inmulteasca nejustificat birocratia care insoteste taximetria, sporind numarul institutiilor statului care sunt angrenate in procesul de avizare a taximetristilor si evitand sa explice prea clar anumite probleme. Multi vor fi tentati sa treaca in partea <neagra> a acestei activitati”, spune Eremia.

Ce spune Legea taximetriei
Autorizatia
Autorizatia pentru transport de persoane sau bunuri in regim de taxi (permanenta sau sezoniera) se emite de catre autoritatile administratiei publice locale. Pentru a obtine autorizatia, solicitantul trebuie sa dispuna de: licenta de transport/licenta de taxi, eliberata de Autoritatea Rutiera Romana; licenta de executie pe vehicul pentru taxi, eliberata de Autoritatea Rutiera Romana (pe baza certificatului de agreere pentru utilizarea autovehiculului in regim de taxi, eliberat de Registrul Auto Roman); certificat de atestare a pregatirii profesionale (in cazul taximetristilor independenti), eliberat de Autoritatea Rutiera Romana.

Numarul autorizatiilor
Stabilirea numarului maxim de autorizatii taxi si distribuirea autorizatiilor taxi permanente se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale. Distribuirea autorizatiilor taxi pentru taximetristii independenti se va realiza in proportie de o treime din numarul total al autorizatiilor taxi permanente. Autoritatea administratiei publice locale nu va oferi unui operator de transport in regim de taxi mai mult de 30% din autorizatiile taxi permanente stabilite pentru categoria sa (operator de transport sau taximetrist independent).

Pregatirea profesionala a taximetristului
Pentru a putea practica activitatea de taximetrist, conducatorul auto trebuie sa detina certificat de atestare a pregatirii profesionale, eliberat de Autoritatea Rutiera Romana, in urma promovarii unui test-grila. Pentru a sustine testul-grila, conducatorul auto trebuie sa prezinte dovada absolvirii unui curs de pregatire profesionala pentru practicarea taximetriei, cu o durata de maximum 3 luni. Testul-grila, care este aprobat prin ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, se considera promovat in cazul obtinerii a cel putin 70% din punctajul maxim. Certificatul de atestare a pregatirii profesionale se elibereaza pentru 5 ani si poate fi prelungit pentru inca 3 ani.

Dotarea taxiului
Vor fi agreate de catre Registrul Auto Roman ca taxiuri numai autoturisme si autovehicule dotate cu: aparat de taxat cu aprobare de model si verificate de Biroul Roman de Metrologie Legala, avizate conform OUG 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; statii radio de emisie-receptie si alarma sofer; lampa taxi omologata de Registrul Auto Roman. Aparatele de taxat vor fi avizate de Comisia de avizare a distributiei si utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, in baza omologarii tehnice a taximetrului, efectuata de Biroul Roman de Metrologie Legala, si a avizului tehnic privind caracteristicile tehnice ale modelului aparatului de marcat electronic fiscal, emis de persoana juridica notificata in acest sens de Ministerul Industriei si Resurselor.

Tarife
Tariful de pornire a taxiului nu poate depasi valoric tariful pe kilometru aplicat. Pentru circulatia in afara localitatii autorizate, tariful pe distanta poate fi cu maximum 80% mai mare decat tariful aplicat in localitate, daca clientul nu utilizeaza taxiul pe parcursul de intoarcere. In cazul localitatilor mari si foarte mari si in mod special al celor in componenta carora intra si suburbii, consiliile locale pot stabili niveluri tarifare diferentiate intre zonele centrale si zonele de margine.

Intrarea in vigoare a legii
De la data intrarii in vigoare a legii (28 aprilie 2003), autoritatile administratiei publice locale impreuna cu reprezentanti ai directiilor generale ale finantelor publice vor intocmi programe de dotare esalonata trimestrial, pana la 1 ianuarie 2004, a taxiurilor autorizate cu aparate de taxat, lampi taxi si statii radio de emisie-receptie. Pana la aceasta data se va asigura tarifarea pe baza aparatului de taxat existent si evidenta integrala a incasarilor zilnice pe baza de chitanta. Vor fi verificate toate autorizatiile taxi emise pentru operatori si taximetristi independenti si vor fi prelungite temporar, pana la 31 decembrie 2003, acelea care corespund prevederilor legale in ceea ce priveste autorizarea. Atestatele pregatirii profesionale ale taximetristilor existente la 28 aprilie sunt valabile pana la 31 decembrie 2003.