Uniunea Europeana, in fata unui summit crucial

Presedintele francez Jacques Chirac si cancelarul federal Gerhard Schroeder s-au intalnit ieri la Paris pentru a fixa detaliile pozitiei comune pe care cele doua tari o vor avea la Conferinta Interguvernamentala (CIG) care se deschide vineri la Bruxelles. Ministrii de externe ai tarilor membre si candidate, reunita luni seara la Bruxelles si-au redus divergentele in unele puncte, dar marile probleme cum ar fi votul in Consiliul de ministri, soarta ministrului de externe al Europei sau bugetul european au ramas sa fie rezolvate de sefii de state si de guverne.
La Bruxelles, liderii celor 25 de state membre sau candidate din primul val va trebui sa se puna de acord asupra textului final al Constitutiei europene, altminteri, dupa cum avertizeaza scepticii, Uniunea se va confrunta cu o criza fara precedent, care ar putea conduce la scindarea Europei sau chiar la dezmembrarea UE. Parisul si Berlinul si-au multiplicat in ultima vreme avertismentele in privinta unui eventual esec, afirmand ca tarile care se opun proiectului Constitutiei vot trebui sa suporte consecintele “declinului” UE. Presedintele Comisiei Europene Romano Prodi a fost mult mai transant: cine nu  semneaza Tratatul constitutional se autoexclude din UE. Impotriva proiectului elaborat in vara de Conventia pentru Viitorul Europei s-au ridicat Spania si Polonia, urmate de tarile din nord si tarile mici, fiecare avand propriile obiectii la proiectul care ar urma sa stabileasca modul de impartire a puterii in viitoare Uniune largita. Spania si Polonia reproseaza tarilor mari – mai ales Frantei si Germaniei – ca au luat partea leului, intrucat in Consiliul de ministri ai UE, datorita sistemului de vot, isi vor putea impune punctul de vedere.
Proiectul de Constitutie, sustinut de Franta si Germania, propune sistemul “dublei majoritati”, potrivit caruia cea mai mare parte a deciziilor vor fi adoptate cu votul majoritatii simple a statelor (50%) daca populatia acestora reprezinta 60% din numarul total al cetatenilor statelor UE. Spania si Polonia sunt impotriva acestui sistem, intrucat Tratatul de la Nisa care a creionat arhitectura Uniunii largite le dadea puteri egale cu ale Frantei si Germaniei, lucru care nu mai e valabil cu noul sistem de vot. Ministrii de externe  nu au reusit sa progreseze nici in problema “perspectivelor financiare”, adica trasarea cadrului bugetar pe termen lung. Anumite tari refuza ca deciziile bugetare sa poata fi luate dupa 2013 cu majoritate calificata, cum sustine proiectul Constitutiei. Aceasta prevedere este aparata de Berlin, principalul contributor la bugetul UE. Parisul, Madridul si Londra, principalii beneficiari cer ca principiul unanimitatii sa fie mentinut, pentru a-si conserva privilegiile.
Tratatul constitutional nu poate fi adoptat daca nu primeste unanimitatea de voturi si nu este ratificat de toti cei 25. Irlanda, Danemarca, Olanda, Luxemburg, Portugalia, Spania si Cehia au anuntat ca vor organiza referendumuri pentru aprobarea Constitutiei. Or, probleme serioase exista si aici, intrucat sustinerea populatiei pentru Uniunea Europeana a scazut dramatic din cauza lungilor conflicte intre membri. Cel mai recent Eurobarometru arata ca doar 48% dintre cetatenii UE considera ca participarea la aceasta organizatie europeana este un lucru bun. In Marea Britanie doar 28%dintre cetateni sunt de acord cu UE. iulian.anghel@zf.ro