Numărul clienților persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la 210.000 de persoane la finalul lunii mai, ceea ce înseamnă că unu din patru români cu un credit de cel puțin 20.000 de lei (4.500 de euro) nu reușește să-și plătească la timp datoria către bancă.
La finalul lunii mai erau peste 850.000 de debitori persoane fizice, care datorau băncilor aproape 89 miliarde de lei (20 mld. euro), potrivit datelor de la Centrala Riscului de Credit, organismul specializat al BNR care gestionează date despre creditele acordate de băncile comerciale.
Restanțele persoanelor fizice au depășit în luna mai pragul de 5 mld. lei (1,1 mld. euro) și reprezentau 5,7% din totalul sumelor datorate băncilor. La nivel agregat, populația și companiile aveau rate restante de 24 mld. lei (5,3 mld. euro), reprezentând 9% din totalul sumelor datorate.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, volumul restanțelor a crescut de zece ori, iar numărul restanțierilor s-a dublat. În urmă cu trei ani, puțin peste 100.000 de debitori nu își plăteau la timp ratele și cumulau restanțe de circa 2 mld. lei.
Chiar dacă numărul restanțierilor s-a stabilizat în ultimul an în jurul pragului de 240.000 de persoane fizice și companii, volumul restanțelor a continuat să crească. Doar în luna mai sumele restante au crescut cu echivalentul a un miliard de lei în contextul agitației de pe piața valutară.
“Printre principalele cauze ale acestei evoluții se numără deprecierea leului, în condițiile în care peste 60% din creditele populației și companiilor sunt în valută, scăderea dobânzilor fiind insuficientă pentru a contracara creșterea cursului de schimb. De asemenea, piața forței de muncă a ajuns la o relativă stabilizare, cu ușoare creșteri salariale, însă acestea nu sunt suficiente pentru a determina o îmbunătățire vizibilă a capacității de rambursare”, afirmă Rozalia Pal, senior economist în cadrul UniCredit Țiriac Bank.
Deprecierea leului pe fondul tensiunilor externe și al crizei politice interne pune o presiune constantă asupra calității portofoliilor de credite ale băncilor, restanțele la creditele în valută fiind cele care le dau cele mai mari bătăi de cap bancherilor, aceștia afirmând că pe segmentul de retail, de exemplu, cea mai proastă evoluție o au portofoliile de credite ipotecare.
Restanțele la creditele în lei, în mare parte împrumuturi de consum fără garanții, crescuseră spectaculos la începutul crizei, dar în ultimul an ritmul de creștere pe acest segment s-a aplatizat. În schimb, restanțele la valută au accelerat și au ajuns să reprezinte 60% din totalul sumelor neplătite la timp. Deteriorarea portofoliilor de credite durează de peste doi ani și jumătate, deși inițial bancherii sperau ca vârful creditelor neperformante să fie atins undeva la jumătatea anului viitor. Estimările lor au fost date însă de prelungirea recesiunii, dar o îmbunătățire a situației s-ar putea face resimțită spre finalul anului.
“Mă aștept la o stagnare a creditelor neperformante, determinată de redresarea lentă a economiei și a principalilor indicatori. Pe termen lung însă ne așteptăm la o îmbunătățire a situației, datorită prudenței mai mari care a caracterizat în ultimii ani atât comportamentul băncilor, cât și al clienților. Portofoliile de clienți noi au o calitate superioară celor de credite contractate în anii de dinaintea crizei”, consideră Pal.
Deteriorarea de până acum a portofoliilor de credite a venit în contextul în care bilanțurile băncilor au continuat să se restrângă pe fondul reticenței bancherilor în
a-și asuma riscuri în economia reală și al cererii reduse din partea clienților.
Spre exemplu, numărul rapoartelor eliberate de Centrala Riscului de Credit la cererea băncilor de a afla informații despre clienții potențiali a fost de 99.000 în luna mai, fiind cu 20% sub media lunară de anul trecut.
Băncile verifică situația îndatorării fiecărui client potențial în procesul de analiză a dosarului de credit, numărul interogărilor reflectând îndeaproape numărul de cereri de credit. Băncile pot afla și informații despre clienții existenți, numărul rapoartelor eliberate fiind de circa 80.000 în mai. Băncile folosesc rapoartele de monitorizare pentru a afla informații despre situația financiară a unui client pe care l-au împrumutat în trecut indiferent dacă acesta are sau nu probleme cu plata creditelor.