Expoziția „Vederi Încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70” s-a deschis la 10 octombrie 2014 la Sala Dalles din București (Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18) și va dura până în data de 23 noiembrie 2014. Este un proiect organizat de Asociația pepluspatru, în colaborare cu Muzeul Național de Artă Contemporană. Curatori: Kalliopi Dimou, Sorin Istudor, Alina Șerban.
Expoziția își propune să ofere o perspectivă inedită asupra celor mai importante produse ale arhitecturii și urbanizării realizate în anii ’60-’70 pe litoralul turistic românesc. Traseul expozițional surprinde rolul pe care ampla sistematizare și dezvoltare arhitecturală l-a jucat în articularea unei noi viziuni a modernități, reflectând în mod direct asupra reprezentărilor implicite pe care arhitectura timpului liber le-a proiectat în spațiul vizual și social al epocii.
Experiența litoralului este un episod important al modernității postbelice românești în contextul cadrului organizat de petrecere a timpului liber, a raționalizării consumului, a condițiilor particulare de mobilitate ale turistului.
„Este o expoziție necesară. Noi ne-am propus să readucem în discuție un fragment din trecutul recent și să-l privim oarecum critic. Este o încercare de analiză a ceea ce s-a întâmplat pe litoralul românesc, această dezvoltare amplă care s-a produs începând cu finalul anilor ’50 până spre ’73, dintr-o perspectivă vizuală. În expoziție sunt trei nivele pe care noi le-am urmărit și le-am selecționat: cel al statului, care a fost rolul statului în acest proiect, rolul arhitectului și, nu în ultimul rând, cel al beneficiarului care era turistul român sau străin”, a declarat Alina Șerban, unul dintre curatorii expoziției.
„Am încercat să țesem pe istoria oarecum temporală a litoralului, să-i arătăm dezvoltarea arhitecturală prin intermediul filmelor de promovare și de propagandă care au fost făcute în acea perioadă. Pentru această prezentare am folosit fotografii de arhivă de la Agerpres, filme de la Sahia și de la TVR, precum și planuri originale din arhivele Institutului de Proiectare”, a spus curatorul Sorin Istodor. În expoziție se găsesc și două lucrări ale artistului Ion Grigorescu, filmate în 1977 și 1979 – Colentina și Balta Albă. „Sunt niște filmări autentice ale cuiva care a avut curajul să iasă cu camera video pe stradă și să filmeze Bucureștiul și bulevardele așa cum erau”, a explicat Istodor.
Pe simeze pot fi admirate peste 200 de exponate, materiale de arhivă, instalații de obiecte și fotografii ale perioadei, interviuri cu arhitecți implicați, secvențe din filme de propagandă, reviste și ziare, machete, planuri și fotografii realizate de artiștii Ion Grigorescu și Nicu Ilfoveanu.
Expoziția este realizată cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană București, Graham Foundation for Advanced Studies in the Fine Arts, Fundația ERSTE, Ordinul Arhitecților din România din timbrul arhitecturii, Ordinul Arhitecților Filiala Teritorială Dobrogea, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecților din România – Arhiva de imagine a revistei Arhitectura, Atlas Corporation, Printman SRL, Square Media, Crama Corcova.
Ca eveniment conex, la 4 noiembrie va fi organizat la Muzeul Național de Artă Contemporană, seminarul „Amplasarea modernității în regiunea Mării Negre. Întâlniri transculturale, hărți ambivalente și arhitectura timpului liber”. Participanții anunțați: Elvan Altan, Facultatea de Arhitectură, Middle East Technical University (METU) Ankara; Irina Băncescu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București; Anke Hagemann, Habitat Unit / International Urbanism and Design Department of Architecture, Technische Universität Berlin; Olga Kazakova, Research Institute of Theory and History of Architecture and Town Planning, Moscova; Carmen Popescu, Istoria Arhitecturii, Universitatea Paris I – Sorbonne; Michael Zinganel, Stiftung Bauhaus Dessau, Academia de Arte Viena. Moderat de: Ana Maria Zahariade, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.