Un tablou de Samuel Mützner evaluat spre 29.000 de euro a fost licitat de Goldart. Este o pictură pentru care călătorul Mützner s-a lăsat inspirat de Jean Monet. Vedem o căpiță cu fân, o siluetă de biserică se pierde în peisaj, un exercițiu stilistic și cromatic în lecția pe care artistul român a preluat-o de la maestrul său francez și pe care îl consideră „deschizătorul drumului către lumină și culoare”.  

Prin „Căpiță la Giverny”, Mützner demonstrează cu prisosință că a reușit ceea ce și-a propus, adică să devină un pictor al luminii, un virtuoz în ceea ce privește redarea plenitudinii acesteia. Licitația Goldart cu „Căpița” lui Mützner este dedicată în special  impresionismului: cu Pallady, Strâmbulescu, Iser, Schweitzer Cumpăna și chiar Piliuță… Sigur, fiecare artist are „povestea” lui pe care o „expune” pentru cei care au ochi să vadă…

O expoziție de pe bulevardul Magheru din Capitală dedicată unei „redescoperiri” a figurativului, FIG 1 cu Mircea Roman, Aurel Vlad, Florentina Voichi și Costel Butoi pe afiș, transmite și un mesaj interesat pentru vremurile pe care le trăim: Dăm omului „sărac” din zilele noastre nu sărăcie – că are destulă – ci bogăție!

Este „bogăția” care aduce bucurie în loc de bani, satisfacție mai mult decât conturi în bancă… Gestul simplu de a procura un tablou, o lucrare de artă care îți place are efecte imediate și pe termen lung deopotrivă, pe viață.

Mützner cu a sa „Căpiță” inpired by Monet, plus „Lan de grâu” de la Goldart, cu „Natura statică cu cărți și garoafe” a lui Petrașcu și luminosul „Portret de fetiță” al lui Artur Segal  de la Alis sunt oferte care pot schimba reflexele colecționarilor de artă. Așa cum „Colombina în verde” a lui Grigorescu, celebră dar nu suficient de adulată, un simbol al unei alte lumi pictate de marele pictor, departe de „carele cu boi”, a devenit vârful achizițiilor din această primăvară cu o adjudecare de 142.000 de euro. Artmark rămâne titulară în provocarea de recorduri, cu „Clown” de Ion Țuculescu (60.000 de euro), „Plajă la Mangalia” de Nicolae Tonitza (25.000 de euro), „Peisaj din Ardeal” de Camil Ressu (20.000 de euro) și „Geamie la Mangalia” de Gheorghe Petrașcu (20.000 de euro) plus recorduri de autor: Constantin Isachie Popescu – 5.500 de euro pentru „Trandafiri”, Niculina Dona Delavrancea – 3.750 euro pentru „La Mamaia”, Georgeta Barbieri – 3.000 de euro pentru „Balcic”…

„Colombina” este și ea un vârf de cotă: pentru acea serie de lucrări care scoate consumatorul  de artă de azi din clișeele prea „legate de glie” ale ambițiilor de colecționar exploatate până în anii ’90. Alegem artistul în primul rând sau, impresionați, atrași de frumusețea unei realizări artistice, alegem lucrarea în sine și abia apoi căutăm semnătura?