Ratele de creștere economică ale statelor din Europa de Est vor rămâne modeste în trimestrele ce vor urma, în condițiile în care procesul de revenire al eco­nomiilor Statelor Unite și zonei euro pierde viteză, crede Thomas Mirow, președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, scrie agenția de presă Sofia News Agency.
El spune că Bulgaria și România vor fi statele din regiune care vor întâmpina cele mai multe dificultăți în a depăși efectele crizei.
Creditorul cu sediul la Londra nu va modifica estimările de creștere economică pentru acest an pentru cele 30 de state din Europa de Est și Asia Centrală în care investește deoarece estimările “au fost de la început relativ modeste”, a spus Mirow.
“Ratele de creștere nu vor fi impresionante deoarece statele dezvoltate au obosit, iar acest lucru va avea un impact semnificativ asupra regiunii”, a ex­plicat președintele BERD. “Nu vom revizui esti­mările în sens negativ, dar nici în sens pozitiv. Am fost precauți și am optat pentru estimări moderate comparativ cu perioada anterioară crizei.”

În ușoară scădere
La sfârșitul lunii iulie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu sediul la Londra, a revizuit în ușoară scădere estimările pentru economiile din estul Europei, invocând motive precum volatilitatea crescută a piețelor financiare, riscurile ce rezultă din această cauză și impactul înăspririi condițiilor fiscale.
Potrivit ultimelor estimări ale BERD, estimările de creștere au fost reduse de la 3,7% în mai la 3,5%, pentru statele din regiune în 2010. Previziunile economice pentru 2011 au fost de asemenea modificate în sens negativ, la 3,9%.
În medie, economiile din sud-estul Europei – printre care se numără și România – se vor contracta în acest an cu 1,5%, potrivit băncii, care în mai vorbea de o creștere de 0,3%. Cele mai noi state membre ale UE, Bulgaria și România, vor fi alături de Croația printre cei mai slabi performeri. Economia țării noastre este așteptată să scadă cu 3% în acest an, deși inițial se vorbea de o creștere economică zero. În cazul Bulgariei declinul va fi de 1,2%.
Vecinii noștri de la sud, cel mai sărac membru al UE, sunt victimele primei recesiuni din ultimii 12 ani, după ce trei ani s-au bucurat de un boom al creditării. Acum creditele au secat, și la fel și investițiile.
La începutul acestui an guvernul a adoptat un pachet de măsuri de austeritate, printre care înghe­țarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, într-o încercare de a reduce deficitul alarmant.
Măsuri dure au fost adoptate și de România, precum reducerea salariilor bugetarilor și majorarea TVA de la 19 la 24%.

Ungaria trebuie să ia poziție
Statele fost comuniste cărora BERD le oferă împrumuturi încearcă să își revină din cea mai dură recesiune după momentul în care a căzut Cortina de Fier. Revenirea este însă presărată de obstacole, precum amenințarea unei noi recesiuni în Statele Unite și o reducere a perspectivelor de creștere în zona euro, principala piață de export a statelor din estul Europei.
Măsurile de austeritate fiscală adoptate de statele UE în timpul crizei datoriilor își spun la rândul lor cuvântul. Mirow și-a exprimat opinia și în ceea ce privește Ungaria, după ce agențiile de rating Standard & Poor’s și Moody’s Investor Service au avertizat statul că i-ar putea fi retrogradat calificativul dacă guvernul nu clarifică politicile economice.
Guvernul maghiar trebuie să își dezvăluie politicile economice pe termen lung după alegerile locale de luna viitoare, a spus Mirow. Primul-ministru Viktor Orban a promis săptămâna trecută că va reduce deficitul bugetar din 2011 sub limita de 3% impusă de UE. Promisiunile sale nu au fost suficiente pentru a calma agențiile de rating.
“Ce este important este ca după alegerile din octombrie autoritățile să clarifice planurile pe termen lung privind politica economică”, a spus el. “Trebuie să fie clară abordarea pe termen lung în vederea reducerii deficitului bugetar.”