Conducerea producătorului de utilaj petrolier Uztel Ploiești (UZT) a anunțat că va depune astăzi cererea de insolvență către Tribunalul Teritorial Prahova din cauza continuării declinului vânzărilor, care au scăzut cu 57% în primul semestru și a faptului că firma nu a găsit soluții de stabilizare a situației financiare.
La finele săptămânii trecute, o altă companie listată la categoria a II-a a Bursei, respectiv producătorul de textile Siretul Pașcani (SRT), anunțase că va cere protecția in­sol­venței din cauza situației financiare dificile în care se află.
Conducerea Uztel Ploiești se plângea la începutul anului că băncile cer dobânzi prea ridicate și din această cauză intenționa să strângă de la acționari 4,7 mil. euro în vederea rambursării unei părți a creditelor. Costurile mari cu dobânzile au fost principalul motiv pentru care firma a înregistrat pierderi anul trecut.
Intenția de rambursare a creditelor a avut ca efect o creștere explozivă a acțiunilor Uztel în luna martie, titlurile firmei apreciindu-se de 2,5 ori.
Conducerea nu a reușit însă să-i convingă pe angajați, care controlează societatea în proporție de 81,2%, să vină cu bani de acasă pentru a supli­menta capitalul, iar mai apoi titlurile Uztel s-au prăbușit până în prezent cu 70% față de ma­ximul atins în urmă cu cinci luni.
Investitorii de pe Bursă nu au primit bine vestea insolvenței, acțiunile Uztel coborând cu 10% pe parcursul zilei de ieri, până la un nivel de 2,25 lei/titlu.
Problemele Uztel au apărut anul trecut, când afacerile companiei s-au diminuat cu 41%, la un nivel de 68,1 mil. lei (16 mil. euro), iar compania a trecut pe pierdere, cu un rezultat negativ de 2,5 mil. lei. Ajustarea bruscă a afacerilor cu încă 57% din primele șase luni a cauzat noi pierderi companiei, de 3,5 mil. lei.
“Faptul că jucători mari de pe piața locală au apelat la astfel de proceduri de insolvență a creat o percepție în rândul antreprenorilor că este un fenomen pozitiv prin care-și pot proteja businessurile. Ori, în acest context nu m-aș mira să vedem alte insolvențe în rândul companiilor de talie mică și medie. Cred că vârful de insolvențe va fi atins undeva la sfârșitul acestui an”, spune Adrian Lupșan, directorul general adjunct al Intercapital Invest.
El mai spune că deși antre­prenorii se gândesc că procedura de insolvență îi protejează, prin faptul că nu mai plătesc penalități și creditele sunt înghețate, efectele asupra acțio­narilor minoritari sunt nocive, pentru că există riscul ca bu­sinessul să intre în faliment sau acționarii să fie diluați puternic, cum se discută în cazul Flamingo International (FLA), care a intrat în insolvență la finele lui 2009.
“Se vede că unele companii de dimensiuni medii și care au rezistat în 2009 nu au mai putut face față contracției consumului din 2010 din cauza măsurilor de ajustare bugetară. Aș spune că nu au fost falimente răsunătoare la nivelul de pesimism al managerilor în acest mediu dificil și în care nu se întrevede o revenire a consumului. Investitorii ar trebui să fie cu ochii pe liderii de piață din respectivele sectoare care în urma ieșirii de pe piață a unor jucători mai mici pot să-și majoreze cota de piață”, spune Mihai Căruntu, șeful departamentului de analiză pe piața de capital al BCR.