Deși criza datoriilor suverane din zona euro a avut de-a lungul ultimilor doi ani și jumătate diferite episoade – Irlanda, Portugalia, Italia – Grecia a revenit constant în prim-plan.
Din “leagănul civilizației” a plecat cea mai gravă criză economică ce a afectat Europa după cel de-al Doilea Război Mondial și tot Atena este în centrul atenției acum. Anul acesta a adus cea mai mare restructurare de datorii din istorie Ð investitorii privați fiind nevoiți să accepte un schimb de obligațiuni care le-a șters jumătate din valoarea deținerilor de obligațiuni elene, sau mai exact, puțin peste 100 de miliarde de euro.
Chiar și așa, datoria Greciei este estimată să ajungă la 120,5% din PIB în 2020, mult peste valorile sustenabile și dublu față de ținta UE de 60% din PIB. Asta dacă scenariul ștergerii de datorii nu se repetă și în cazul celor mai importanți creditori ai țării din acest moment: guvernele din zona euro, BCE și FMI, care dețin mare parte din datoriile actuale de 260,2 miliarde de euro.
“Grecia a intrat oficial în incapacitate de plată față de creditorii săi privați. Este un default ordonat, negociat, ceea ce cred că este bine. Dar chiar și după acest eveniment, Grecia, la fel ca restul țărilor europene care au fost nevoite să ia măsuri de austeritate într-o economie aflată în recesiune, pare condamnată la ani de suferință”, scrie economistul Paul Krugman într-un editorial publicat în The New York Times.
Grecia va rămâne pe perfuzii financiare încă trei ani de acum încolo, liderii europeni au decis în februarie să acorde încă 130 de miliarde de euro Atenei, după ce în mai 2010 țara devenea primul stat din zona euro care primea ajutor financiar extern (110 miliarde de euro de la UE și FMI). Și dacă nu era de ajuns, când încă cerneala nu se uscase bine pe acest al doilea acord, ministrul german de finanțe Wolfgang Schauble vorbea deja de posibilitatea unui al treilea împrumut.
Dar acești bani nu vin fără condiții, astfel că valurile repetate de măsuri de austeritate adoptate de executivul elen la presiunile UE și FMI și-au pus și își vor pune amprenta asupra economiei și anul acesta.
Produsul Intern Brut este estimat să scadă cu 4,5% în 2012, iar țara va rămâne în recesiune și anul viitor, conform băncii centrale de la Atena.
Toate aceste măsuri Ð tăieri de salarii, de pensii, concedieri la stat, reduceri ale cheltuielilor bugetare, majorări de taxe – au schimbat radical economia. Un sfert dintre companiile grecești au dat faliment din 2009 până acum, iar jumătate dintre companiile mici spun că nu își pot plăti angajații. O economie a schimbului a apărut din necesitatea de a evita sistemul financiar aflat la pământ. Șomajul a crescut la 20%, iar unul din doi tineri nu au de lucru, scrie The New York Times.
Bancherii greci spun că oamenii au retras o treime din banii pe care îi țineau în bănci.
Cum a ajuns Grecia în această situație? “Această țară are 300 de zile cu soare pe an”, spune Paul Evmorfidis, patronul Coco-Mat, companie care produce saltele. Dar grecii au încercat să imite alte țări din Europa și astfel s-au îndepărtat de avantajele naturale și de stilul de viață tradițional. “Munca de birou este bună în țările cu multă ploaie. Grecii nu trebuie să stea în birouri. Atena s-a dublat ca mărime în numai câteva decenii și aici se află jumătate din populația țării. După ce am adoptat euro mentalitatea s-a schimbat radical. Dacă încă mai locuiai în satul în care te-ai născut erai idiot. Așa că grecii și-au părăsit insulele și satele și s-au mutat la oraș, unde au început să ia credite”, explică Evmorfidis. “Grecii luau credite pentru a cumpăra mașini de lux și a spune «uite, am bani». Era o nebunie: dacă mă întâlneam cu cineva brusc începea să vorbească despre bursă, iar eu îi spuneam: «Ce știi tu despre bursă? Hai să vorbim despre mere și măsline»”.
La finalul anului trecut Grecia a fost nevoită să își înlocuiască primul-ministru, George Papandreou, care se trage dintr-o familie cu ștate vechi pe scena politică a țării, cu un tehnocrat, Lucas Papademos, care are rolul de a repara ceea ce au stricat politicienii: economia și credibilitatea țării.
Printre cele mai recente planuri ale guvernului lui Papademos se află și vânzarea unor pachete de acțiuni în cadrul companiilor OPAP, monopolul din domeniul jocurilor de noroc, și compania de rafinare Hellenic Petroleum. Astfel, Grecia va face un pas important în demararea programului de privatizări prin intermediul căruia intenționa inițial să strângă 50 de miliarde de euro. Ținta a fost redusă ulterior la 19 miliarde de euro. Programul este mult în urmă, ceea ce a înfuriat partenerii europeni ai Atenei, anul trecut din privatizări ajungând la buget numai 1,6 miliarde de euro.
