Live la Woodstock
Cu ocazia aniversării a 70 de ani de la nașterea lui Jimi Hendrix, The Light Cinema a difuzat în premieră, începând cu 29 nov, concertul de neuitat al lui Jimi Hendirx din August 1969 (foto 1) de la Woodstock. Aceasta ediție specială a concertului a fost refăcută și editată cu ajutorul regizorului Michael Wadleigh.
“Hendrix 70: Live At Woodstock” a fost regizat de câștigătorul premiului Grammy, Bob Smeaton, care a mai realizat Beatles Anthology, Band Of Gypsys, Festival Express, și ne introduce în atmosfera celebrului festival care a definit cariera lui Hendrix. Drumul fascinant al lui Jimi spre festivalul de la Woodstock este revelat prin intermediul unor imagini în premieră și interviuri cu membrii trupei sale, cum ar fi Billy Cox și Mitchell Mitch, inginerul de sunete Eddie Kramer și promotorul festivalului Woodstock, Michael Lang. Documentarul care a precedat prezentarea concertului dezvăluie lupta de a organiza legendarul festival și a-i asigura lui Hendrix capul de afiș. Concertul de la Woodstock al lui Jimi Hendrix este unul dintre cele mai bune din istoria muzicii rock. Pelicula a fost restaurată digital, iar sunetul a fost transformat din stereo în 5.1. de Eddie Kramer, cel care a inregistrat initial festivalul Woodstock și, de asemenea, a fost inginerul de inregistrare al lui Jimi Hendrix de-a lungul carierei sale.
Români la Contemporary Istanbul
În perioada 22-25 noiembrie a avut loc târgul internațional al galeriilor de artă “Contemporary Istanbul”. În cadrul acestui târg trei galerii din România au prezentat creații ale unor artiști contemporani care trăiesc sau lucrează în România. În secțiunea “Noi Inițiative Artistice” Fundația Triade din Timișoara a expus o serie de fotografii realizate de Michele Bressan. Tânărul fotograf (născut în 1980) trăiește în România de la vârsta de 13 ani și în momentul de față abordează subiecte legate de realitatea post-comunistă și de vestigiile trecutului recent al țării sale de adopție. Fotografiile sale sunt inspirate din viața cotidină și alatură familiarul și neobișnuitul în compoziții care provoacă reflecția publicului asupra propriei vieți.
Galeriile bucureștene Anca Poterașu Gallery și Zorzini Gallery au expus o serie de lucrări în medii diverse (uleiuri pe pânză, colaje, grafică) ale unor artiști români consacrați. Au fost reprezentați de către Zorzini Gallery: Dan Beudean, Andrei Gamart, Teodora Axente și Dan Mihai Olariu. Anca Poterasu Gallery i-a făcut cunoscuți publicului din Istanbul pe următorii artiști români: Teodor Graur (foto 2, lucrare intitulată “Aqua Carpatica”), Irina Boțea, Nicu Ilfoveanu, Ghorghe Razovszky și Zoltan Bela. Contemporary Istanbul este cel mai mare târg de artă din Turcia și se află la cea de-a 7-a ediție. Participând peste 100 de galerii din întreaga lume, târgul a oferit o gamă vastă de artă turcească și internatională de la picturi, sculptură, lucrări video și instalații, până la ediții limitate de lucrări prezentate de galerii de ară locale și internaționale. ICR Istanbul a sprijinit logistic prezența acestor galerii la “Contemporary Istanbul”.
Premiatul cu Oscar Dujardin este un fustangiu
Fustangii (în original Les Infidèles, foto 3)) este o comedie franțuzească pe tema infidelității masculine realizată de șapte regizori francezi. Filmul a avut avanpremiera joi, 22 noiembrie, la cinema Studio, și, începând de a doua zi, a intrat în circuitul cinematografelor din toată țara. “Fustangii” principali sunt doi actori francezi: Jean Dujardin și Gilles Lellouche. Ei trec prin mai multe situații bine cunoscute de tip triunghi amoros și discuții conjugale, de tipul: bărbatul căsătorit cu amantă de liceu, participarea la teambuilding cu firma, “Dragă, dar nu e ceea ce crezi!”, “Poți să-mi spui dacă m-ai înșelat vreodată cu altă femeie, că nu mă supăr!” etc. Dacă pe Gilles Lellouche e posibil să-l mai fi văzut în filme precum Jeux d’enfants (2002), Mes Amis (1998, regia: Michel Haznavicius), Narco (2003), pe Jean Dujardin sigur îl veți recunoaște din mult premiatul The Artist (R. Michel Haznavicius). Dujardin a primit recentnumeroase premii din care cele mai importante sînt: Oscar-ul 2012 pentru “Cel mai bun actor în rol principal”, premiul BAFTA 2012 la aceeași secțiune, premiul Cannes 2011 pentru “Cel mai bun actor” și Globul de Aur pentru “Cel mai bun actor de comedie” etc.
“Amelia la bal”, o nouă comedie în premieră
Miercuri, 28 noiembrie, Amelia s-a pregătiti să meargă la primul bal al sezonului, în Sala Studio a Operei Naționale București, alături de toți iubitorii muzicii clasice! Studioul Experimental de Operă și Balet “Ludovic Spiess” a găzduit o nouă premieră națională, opera comică “Amelia la bal” (foto 4) de Gian Carlo Menotti. Amelia, o tânără din înalta societate, vrea să meargă la bal cu orice preț, dar soțul ei a aflat de curând că ea are un amant… Opera comică într-un act “Amelia la bal” face parte, alături de lucrări precum “Mediumul” și “Telefonul”, din palmaresul unuia dintre cei mai de succes compozitori americani de origine italiană, Gian Carlo Menotti. Comedie spumoasă, opera este scrisă în cel mai bun stil italian și a fost preluată în repertoriu, la scurt timp de la premiera mondială (1937), de Metropolitan Opera din New York, aducându-i compozitorului celebritatea. Noua premieră a Studioului Experimental de Operă și Balet “Ludovic Spiess” a beneficiat de o echipă tânără de realizatori: regizoarea Irina Macovei, scenografa Maria Tache (care debutează în carieră cu acest titlu), alături de soliștii Ioana Mitu (Amelia), Vasile Chișiu (Soțul), Andrei Lazăr (Amantul), Sorana Negrea (Prietena), Adrian Strezea (Șeful poliției) și studenți ai Universității Naționale de Muzică București, Oana Șerban, Corina Țică, Daniel Pascariu, Mani Gjerji. Pregătirea muzicală și acompaniamentul au fost asigurate de pianista Lidia Butnariu.
Lecție deschisă despre artele focului
Muzeul de Artă din Cluj-Napoca (foto 5) a organizat în 24 noiembrie conferința susținută de artiștii Ioana Șetran, Cristina Popescu Russu, Gherghina Costea (UAP București), Arina Ailincăi și Emilia Chirilă (UAP Cluj) membri ai Academiei Internaționale de Ceramică de la Geneva. Prezentată în cadrul programului “Lecție deschisă” al Muzeului de Artă, conferința va avea ca subiect “artele focului”, ceramica și sticla, ca domenii de sinteză ale artelor vizuale, exemplificate prin expozițiile de ceramică organizate la galeria Galateea din București, prima galerie de ceramică din țară. Programul “Lecție deschisă” al Muzeului de Artă Cluj-Napoca își propune să aducă în atenția marelui public, sub forma unor conferințe, problematica specifică artelor plastice, interferența acestora cu celelalte arte, experiențe artistice și cercetări recente la nivelul teoriei și istoriei artei.
Avangarda revizitată
Duminică, 25 noiembrie, și vineri, 30 noiembrie, de la ora 19:00, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2), este prezentată prima sesiune din cadrul programului “Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României” (prima ediție, concept și viziune curatorială: Igor Mocanu). Pentru prima dată în cadrul unui program special, vor fi proiectate filmele avangardei europene aflat în Arhiva Națională de Filme. Momentul inaugurează, astfel, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de până la naționalizarea din 1948 a producției cinematografice și a filmelor deținute de cinematografele locale. Sesiunea I: Germaine Dulac (foto 6), 25 și 30 noiembrie, ora 19:00, Cinemateca Eforie.
Poezia care nu spală vasele
Muzeul Național al Literaturii Române din Bucuresti a organizat luni, 26 noiembrie 2012, spectacolul BLAS-FEM (foto 7), o incursiune în poezia românească feministă. Acest spectacol experimental și-a propus, potrivit spuselor organizatorilor, “să exploreze poezia care nu spală vasele. Poezia care nu suspină delicat pe divan. Poezia care nu zâmbește când e fluierată pe stradă. Poezia care nu e de 3 ori femeie. Poezia care nu-și numără caloriile. Poezia care își dă foc la sutien în piața publică. Poezia care umblă rasă în cap. Poezia care nu-și deschide picioarele decât dacă are chef.” Distribuția: Anda Saltelechi, Sandra Simon, Rodica Bunea
Muzica: Fang Shuang, Silviu Nastase (baritoni), Proiecții video: Vlad Rotaru, Regia: Crista Bilciu.
Procult, a patra ediție
La Roma, între 22 și 25 noiembrie 2012, la Accademia di Romania, s-a desfășurat cea de-a patra ediție a Festivalului de Film ProCult (foto 8). Evenimentul a reunit cele mai recente producții cinematografice ale “noului val” românesc și a debutat în avanpremieră în cadrul MedFilmFestival în data de 28 octombrie 2012 cu proiecția filmului “După dealuri” în regia lui Cristian Mungiu și a unei serii de scurtmetraje și filme de animație. Printre invitații la festival s-au numărat regizorul Lucian Georgescu care a prezentat filmul “The Phantom father”/ “Tatăl fantomă”. “Mama ei e tranziție!?!” de Cristina Nichituș este o comedie amară animată de magnați, gărzi personale și oameni de afaceri falimentari, de vânzătoarea de la butic, de Nelu care repară calorifere și de vânzătorul de ziare, toate personaje care se alternează în vile de lux și apartamente de bloc. Iar “Nunta mută” în regia lui Horatiu Mălăele, o comedie transformată în tragedie, este o poveste adevărată despre o nuntă dintr-un sat românesc în primăvara lui 1953. Pe data de 5 martie, tocmai în timpul ceremoniei, ajunge vestea morții lui Stalin: autoritățile interzic orice fel de ceremonie publică. Totuși, nunta merge înainte, iar pedeapsa Statului va fi dureroasă. Festivalul de Film ProCult a oferit spațiu și filmelor documentare cu “Olăreasa de la Vama Sării” de Tudor Chirilă (Premiul APTR pe 2012 pentru cel mai bun film documentar de televiziune. Tot din program au făcut parte reportajul “Regina Maria” și filmul documentar “Naufragiat de România”, ambele regizate de Cristina Tilică.
