Propunerea Comisiei Europene de a acorda Romaniei, din bugetul Uniunii Europene, 10,8 miliarde de euro in primii trei ani dupa aderare, este intr-adevar o veste buna pentru aceasta tara.
Desi fondurile vor fi fara nici o indoiala binevenite pentru populatie si pentru politicienii din Romania, aceasta propunere inseamna insa mult mai mult decat o simpla suma de bani.
In primul rand este un nou semnal ca Uniunea Europeana vrea ca Romania sa devina un partener egal si cu drepturi depline al organizatiei si ca este dispusa sa ii puna la dispozitie sume substantiale de bani pentru ca acest lucru sa se intample.
Gunther Verheugen, comisarul pentru extindere, a descris pachetul financiar propus ca fiind “generos si realist”. El a adaugat insa ca alocarea acestor resurse are si o semnificatie simbolica.
El a explicat cum acesti bani vor ajuta Romania “sa beneficieze de toate avantajele conferite de statutul de membru al UE si sa joace un rol activ ca si ceilalti membri ai Uniunii Europene”.
Acestea nu sunt doar cuvinte.
Uniunea Europeana si-a luat angajamentul de a acorda Romaniei statutul de membru si vrea sa vada ca acesti bani vor fi folositi in mod corespunzator si corect, pentru a permite tarii sa beneficieze de toate avantajele aderarii.
Banii au ca destinatie toate sectoarele din Romania – ale intregii tari si ale intregii socierati romanesti.
De exemplu, sectorul agricol, destul de important intr-o tara rurala, va beneficia de un sprijin financiar urias.
Comisia propune ca Romania sa primeasca peste 4 miliarde de euro pentru agricultura si dezvoltare rurala in primii trei ani de dupa aderare. Banii vor fi acordati in aceleasi conditii ca si in cazul celorlalte state candidate, pentru a incuraja atat de necesara restructurare a sectorului.
Ajutoarele acordate sectorului agricol nu vor consta numai in subventii. 2,4 miliarde de euro din suma propusa vor finanta dezvoltarea rurala si restructurarea sectorului agricol, astfel incat cei afectati sa aiba si alte alternative.
Aceasta abordare structurata, holistica, a finantarii aderarii Romaniei va fi aplicata in acelasi fel si in alte sectoare, ca transporturile, mediul, dezvoltarea resurselor regionale si umane. Fondurile propuse pentru toate aceste zone se vor ridica la 6 miliarde de euro in trei ani.
Cu toate acestea, Romania trebuie sa invete din greselile celorlalte state care au aderat mai tarziu la UE. Grecia a aderat la Uniunea Europeana fara sa dispuna de structurile si institutiile necesare pentru a absorbi fondurile primite. Ca rezultat, unii vorbesc despre “un deceniu pierdut”, in care Grecia nu a reusit sa se dezvolte atat de repede pe cat ar fi putut.
Romania poate invata insa si din succesele statelor membre. Irlanda trece printr-o perioada de boom economic in prezent, ca si in ultimii zece ani de altfel. Daca mergi prin Dublin, iti dai seama ca este aproape de nerecunoscut fata de acum 20 de ani. Aproape toata lumea are un loc de munca si in nici o alta tara nu exista optimismul de aici.
Expertii sunt de acord ca mare parte din succesul economic al Irlandei s-a datorat utilizarii eficiente a fondurilor europene.
Spania si Portugalia au trecut prin experiente asemnanatoare, economiile lor prospere reprezentand o dovada a utilizarii inteligente a fondurilor UE.
Astfel, este destul de clar ca daca Romania doreste sa implementeze modelul de “economie tigru” a Irlandei, atunci trebuie sa-si dezvolte capacitatile de absorbtie a fondurilor pe care Europa le da cu scopul de a face din Romania un membru functional al Uniunii. Acest lucru presupune construirea unui cadru institutional transparent si responsabil si identificarea unor proicte valide si acceptabile care sa fie puse in aplicare imediat dupa ce fondurile vor incepe sa vina. Provocarea este cu atat mai mare cu cat ne dam seama ca sumele propuse pentru anul 2009 ajung la 7% din PIB-ul Romaniei. In primii trei ani, dezvoltarea rurala va beneficia de fonduri de peste sase ori mai mari decat sumele disponibile in prezent in fiecare an prin programul SAPARD.
Romania si Irlanda au avut multe in comun. Ambele au avut parte de o istorie zbuciumata si, de asemenea, se gasesc din punct de vedere geografic la marginea Uniunii Europene. Mai mult, ospitalitatea si generozitatea acestor popoare este binecunoscuta in toata Europa. Cu toate acestea insa, economia Romaniei nu s-a descurcat prea bine, fata de cea irlandeza.
Romania are acum de ales. Va urma exemplul Irlandei si va beneficia, in mod inteligent si constructiv, de ccea ce UE are de oferit si se va bucura de o viata mai buna ca urmare a aderarii? Sau va urma alte exemple, pierzand aceasta extraordinara sansa?
Daca Romania vrea sa urmeze Irlanda si sa devina un “tigru dacic”, atunci trebuie sa inceapa de acum sa munceasca mai mult si sa isi extinda capacitatea de a gestiona fondurile UE.
Jonathan Scheele este seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.