Valencia, cândva stindardul măreției economiei spaniole, a devenit în prezent un simbol pentru tot ce nu merge bine în țară, scrie Thomson Reuters.
În ultimii zece ani, Valencia a cheltuit miliarde euro pentru a găzdui diverse evenimente sportive internaționale cum ar fi competiția de navigație “Cupa Americană” și cursa automobilistică Grand Prix din Europa, dar și pentru inaugurarea unor studiouri de film în stilul celor de la Hollywood, construirea celui mai mare acvariu din Europa și a unui complex de săli de concerte în stilul operei din Sydney, precum și mai multe muzee.
Însă acum, aceste cheltuieli, împreună cu efectele prăbușirii pieței imobiliare și ale colapsului băncilor locale, au făcut ca Valencia să aibă nevoie de salvare din partea guvernului, care se confruntă cu propriile probleme bugetare.
Implozia sectorului imobiliar a scos la iveală probleme precum corupția politicienilor din Valencia, dezvoltatorii imobiliari și bancherii acționând mână în mână timp de un deceniu, în care Spania s-a împrumutat la dobânzi mici ajutată de intrarea sa în zona euro, în 1999.
Rezolvarea problemelor Valenciei și ale altor regiuni îndatorate din Spania a devenit o responsabilitate pentru premierul Mariano Rajoy, într-un moment în care Spania se afundă în cea de-a doua recesiune de după 2009. Investitorii cred că statul iberic ar putea urma aceeași cale cu Grecia, Portugalia și Irlanda, țări care au avut nevoie de ajutoare financiare internaționale pentru a evita falimentul.
Problemele Valenciei sunt stânjenitoare pentru Rajoy, ale cărui măsuri s-au axat mai ales pe austeritate, pentru că partidul său de centru dreapta conduce comunitatea autonomă din 1995, fiind reales de patru ori până acum.
Valencia nu se mai poate împrumuta de la bănci sau de pe piață
Valencia, care are cinci milioane de locuitori, nu este singura comunitate autonomă din Spania care are probleme cu datoriile. Mai multe regiuni, care cheltuie jumătate din bugetul Spaniei, se confruntă cu probleme de lichiditate, iar cheltuielile masive ale acestora au făcut ca deficitul bugetar al țării să ajungă la 8,5% din PIB în 2011.
În prezent, Valencia nu se mai poate împrumuta de la bănci sau de pe piață. Agenția de evaluare financiară Standard and Poor’s a clasificat obligațiunile emise de comunitatea autonomă Valencia ca fiind “junk”, reprezentanții acesteia spunând că guvernul țării va avea probabil nevoie de sprijin pentru a ajuta regiunea să își achite datoriile în 2012.
Valencia își administrează singură cheltuielile cu educația și sănătatea, însă dacă nu va reuși să reducă deficitul, ar putea deveni prima comunitate autonomă al cărei buget să fie administrat de guvernul central ca o nouă măsura de austeritate.
Guvernul valencian, cunoscut sub numele de “Generalitat”, are o datorie de patru miliarde euro provenind din facturile neplătite către furnizori. Guvernul central a pus la dispoziție o linie de credit pentru plata furnizorilor, majoritatea acestora fiind companii mici. În schimbul împrumutului, Valencia trebuie să reducă anul acesta deficitul bugetar la 1,5% din PIB-ul regiunii, de la 3,68% din PIB-ul regiunii, cât a fost anul trecut.
Pe lângă banii datorați furnizorilor, Valencia mai are o datorie de 20 miliarde euro, a doua ca mărime a unei comunități autonome după cea a Cataluniei. Valencia și Catalunia au datorii echivalente cu peste 20% din PIB-ul fiecărei regiuni.
“Nu avem nevoie de nimeni care să vină să ne salveze”
Săptămâna trecută, guvernul regiunii Valencia a mărit impozitele și taxele universitare și a privatizat părți din sistemul de sănătate. Anul acesta, autoritățile au anunțat reduceri de cheltuieli de aproximativ un miliard euro și concedieri în sectorul public.
“Nu avem nevoie de nimeni care să vină să ne salveze”, a afirmat Maximo Buch, consilier economic al Valenciei, în cadrul prezentării planului pentru reducerea deficitului bugetar al regiunii. Alfonso Grau, șeful finanțelor din orașul Valencia, a spus că autoritățile locale pot ține sub control situația fără să aibă nevoie de salvare. “Normal că a trebuit să întrerupem orice investiție, însă în ultimii doi ani am investit aproximativ 500 milioane euro, sumă care de regulă este pentru 8-9 ani. În prezent ne putem asuma costurile acestor investiții și cheltuielile curente și putem privi liniștiți către viitor”, a menționat el.
Băncile de economii valenciene au acordat în mod nechibzuit credite către constructorii locali. La fel ca alte bănci de economii din Spania, acestea au în consiliile lor de administrație politicieni locali care au aprobat proiecte de dezvoltare neținând cont de riscuri.
Patimile băncilor
Banco de Valencia, o instituție de credit cu vechime, a fost recapitalizată de guvernul central anul trecut, iar acum este scoasă la licitație.
Casa de economii Caja de Ahorros del Mediterraneo (CAM), fondată acum 135 ani, a fost descrisă de către guvernatorul băncii centrale a Spaniei, Miguel Angel Fernandez Ordonez, ca fiind “cea mai slabă” dintre toate băncile cu probleme. Aceasta a fost de asemenea scoasă la licitație anul trecut, după ce a fost recapitalizată cu opt miliarde euro.
Spaniolii s-au scandalizat când s-a aflat că directorii executivi ai băncii CAM au primit compensații de 13,3 milioane euro în timp ce compania era salvată.
Cea mai mare bancă de economii din Valencia, Bancaja, a fost obligată să fuzioneze cu alte bănci de economii în 2010, formând astfel o nouă entitate numită Bankia, care în prezent este instituția de credit cu cele mai multe active imobiliare toxice.
“Băncile sunt reflexia perfectă a ceea ce se întâmplă în regiune. Legăturile politice și obsesia pentru profitul realizat pe termen scurt a dus la o politică de credit “nesănătoasă” în care nu s-au luat în considerare deloc riscurile”, a spus directorul unei sucursalei Bankia care nu a dorit să i se divulge numele.
De la un aeroport neutilizat până la suprataxarea serviciilor necesare pentru vizita Papei, acuzațiile de corupție au răsunat în fiecare colț din viața Valenciei. Președintele guvernului Generalitat, Francisco Camps, a fost nevoit să demisioneze anul trecut din cauza unor acuzații că ar fi acceptat apartamente de lux în schimbul oferirii unor contracte guvernamentale, dar a fost achitat mai târziu.
Carlos Fabra, fost președinte al guvernului catalan timp de 16 ani și acuzat de dare mită și fraudă fiscală, a inaugurat anul trecut aeroportul de pe Costa del Azahar, pe care se operează un singur zbor.
Până și vizita Papei Benedict din 2010 a fost afectată. Un judecător a acuzat politicienii locali și un grup de media că au umflat prețurile cerute guvernului pentru sistemele de sonorizare și cele video utilizate pe timpul vizitei, și că apoi au împărțit surplusul de bani între ei.