Casa de avocatură Stoica & Asociații, condusă de Valeriu Stoica, fost ministru al justiției și unul dintre cei mai puternici avocați pledanți, a fost angajată de către Costică Constanda într-unul dintre cele mai “grele” dosare aflate pe rolul instanțelor din România.

Omul de afaceri cere despăgubiri de 200 de milioane de euro de la Primăria Capitalei și Consiliul Municipiului București în contul afacerii Satul Francez – Bordei, care a început în urmă cu mai bine de șapte ani, pe vremea când președintele Traian Băsescu era primarul Capitalei, de la niște drepturi de proprietate cumpărate cu câteva sute de mii de euro.

Constanda, un nume care a făcut carieră în media cu acest caz, în disputa pentru terenul din Parcul Bordei, a plătit deja 1,5 milioane de euro taxă de timbru pentru a se putea judeca și cere despăgubiri de 200 de milioane de euro, până la ora actuală în acest proces început anul trecut derulându-se șapte înfățișări.

Valeriu Stoica este și vicepreședinte al partidului de guvernământ, PD-L, și spune că el l-a mai reprezentat pe Costică Constanda în tranzacția cu grupul elen Raptis Kavouras, prin care omul de afaceri a încercat să vândă o parte din Satul Francez și de aceea este de datoria lui să continue și în acest caz. “Eu sunt avocat, apăr interesele clienților”, a menționat Stoica. Surse din piață spun că Stoica a avut discuții și cu reprezentanții Consiliului Municipal pentru a-i reprezenta în acest caz, respectiv să fie împotriva lui Constanda.

Stoica este a treia firmă de avocatură angajată de Constanda ca să îl reprezinte în acest caz, de partea omului de afaceri aflându-se și firmele conduse de către Gheorghe Florea și Traian Briciu, la rândul lor doi avocați reputați în zona litigiilor, în timp ce Primăria Capitalei este reprezentată de către firma bpv Grigorescu Ștefănică, iar Consiliul Municipal va merge înainte cu firmele Ștefan, Burecu și Asociații, Olteanu și Asociații și George Iulian Stancov.

Consilierii municipali au fost chemați în garanție în procesul intentat de Constanda, în con­dițiile în care ei aveau compe­tența să aprobe planul urba­nistic zonal pentru Satul Francez, următoarea înfățișare fiind programată pentru data de 29 martie.

Dacă la început consilierii au tratat acest caz ca oricare altul, acum tuturor a început să le fie frică, deoarece în cazul în care se pierde procesul, Primăria și ei personal ar putea fi executați silit.

Cum a început însă povestea Constanda -Bordei – Satul Francez, care ar putea exploda bugetul primăriei Capitalei?

Constanda a intrat în urmă cu șapte ani în proprietatea unui teren de trei hectare din Parcul Bordei din Bu­curești, retro­cedat de către președintele Băsescu pe vremea când era primar al Capitalei din partea PD-L, în contul unor drepturi litigioase pe care omul de afaceri le cumpă­rase de la Dumitru Tudor și Eugen Lincaru, care la rândul lor cumpăraseră dreptu­rile de la moște­nitorii Parcului Bordei. Ul­te­rior, în mandatul de pri­mar al lui Adriean Videa­nu, membru marcant al PD-L, Constanda a primit la schimb pentru lotul din parcul Bordei o parcelă de 2,8 hectare din Satul Francez.

La scurt timp, el a vândut 1,6 ha din acest lot către compania elenă Raptis Kavouras, pentru un preț negociat de 68 de milioane de euro (4.200 de euro/metrul pătrat), cu condiția ca pentru acest teren să fie obținut un plan urbanistic zonal (PUZ) având un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 3,5 și procent de utilizare a terenului (POT) de 60%. Cu alte cuvinte, elenii ar fi vrut să construiască apartamente cu o suprafață de 57.000 de metri pătrați pe acel teren, dar în condițiile în care PUZ-ul nu a fost obținut până în noiembrie 2008, Raptis Kavouras a blocat tranzacția, deși plătise un avans de35 de milioane de euro pentru acel lot.

În aceste condiții, Constanda s-a întors în 2010 împotriva Primăriei Capitalei și a Consiliului General, solicitând la Tribunalul București rezoluțiunea contractului de schimb din 2008 și repunerea părților în situația anterioară, respectiv plata de către primărie a 200 de milioane de euro pentru terenul din Parcul Bordei (4.000 de euro/metrul pătrat, la cât era evaluat în 2008, plus dobânzi și daune), în timp ce el ar urma să renunțe la lotul din Satul Francez în favoarea primăriei.

Constanda solicită acest lucru deoarece spune că nu a primit la timp PUZ-ul pentru realizarea tranzacției din Satul Francez, acesta fiind aprobat în decembrie 2010, la mai bine de doi ani de la schimbul de terenuri. Avocații primăriei spun însă că “obligația de a aproba un PUZ nu poate fi tranzacționată”, iar în contractul de schimb nu era stipulat un termen anume până la care ar fi trebuit aprobat PUZ-ul.

“Ei nu mai pot să mă pună în situația anterioară realizării schimbului deoarece terenul din Parcul Bordei a fost declarat domeniu public”, a declarat pentru ZF Costică Con­standa, acesta fiind mo­tivul pentru care acesta a cerut bani în loc de terenul inițial.

“Cauza acestui litigiu este ilicită, imorală și nereală. Nu poți cere 4.000 de euro/metrul pătrat în 2011 după o evaluare făcută în 2008”, spune avocatul Daniel Ștefănică, partener în cadrul firmei bpv Grigorescu Ștefănică, avocatul Primăriei Capitalei în acest dosar.

În plus, avocatul spune că Raptis Kavouras a făcut procedurile de intabulare pentru parcela de 1,6 hectare pentru care a plătit avansul de 35 de milioane de euro în 2008, iar Piraeus, banca finanțatoare a achiziției, are înregistrată ipotecă pe acel teren, astfel că omul de afaceri Costică Constanda nu poate în momentul de față să dea înapoi terenul din Satul Francez deoarece nu-l mai deține în totalitate.

Întrebat despre atuurile pe care le are pentru a câștiga acest dosar, Constanda nu a mai oferit informații suplimentare. Presa a mai scris că retrocedarea prin compensație a Parcului Bordei, făcută de către Traian Băsescu pe când era primar, ar fi fost ilegală, pentru că terenul de sub Satul Francez era la momentul exproprierii, în anii ’50, în extra­vilan.

Președintele s-a apărat însă spunând că atunci când a fost cedat terenul din Parcul Bordei în compensație pentru Satul Francez acesta nu avea, conform planului urbanistic, posibilitate de construcție mai mare de P plus 1, și că justiția i-a dat ulterior, inexplicabil, dreptul proprietarului să ridice clădiri mai înalte.

Deznodământul în acest caz este destul de departe, în condițiile în care orice sentință ar da Tribunalul București în următoarea perioadă, aceasta va fi cel mai probabil atacată la Curtea de Apel. Cert este că o retrocedare realizată în 2003, ca urmare a unei achiziții de drepturi litigioase cu o valoare de câteva sute de mii de euro, s-a rostogolit peste ani într-un dosar de 200 de milioane de euro, circa 20% din bugetul anual al Capitalei, iar șapte case de avocatură încearcă să “tragă dreptatea” de partea lor.

Subiecte #Constanda#primaria Capitalei#Valeriu Stoica