Prin vânzarea pe Bursă a unor pachete semnificative de acțiuni din companiile pe care le mai are în portofoliu statul își poate acoperi și găurile la buget, dar poate contracara și tendința de depreciere a monedei naționale, evitând astfel un nou împrumut de la FMI.
Experiența recentă a listării unui gigant petrolier dintr-o țară emergentă, grupul petrolier brazilian Petrobras, arată că o ofertă publică poate aduce pe lângă bani la buget și o apreciere a cursului de schimb. Statul brazilian a vândut acțiuni de 70 mld. dolari la Petrobras, iar pe durata ofertei moneda braziliană (realul) s-a apreciat puternic, datorită cererii mari din partea investitorilor străini, determinând banca centrală să cumpere valută pentru a echilibra cursul.
În 2009, statul a împrumutat 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, principala motivație fiind că banii sunt necesari pentru ca Banca Națională să-și crească rezervele valutare pentru a apăra cursul. Ulterior, o parte din bani a ajuns la bugetul de stat pentru plata pensiilor și salariilor bugetarilor.
În același timp, statul polonez a vândut pe bursă acțiuni de câteva miliarde de euro și nu a avut nevoie nici de împrumut de la FMI, iar deprecierea zlotului a fost mai mică decât cea a leului.
“E clar că e mai bine să privatizezi pe Bursă decât să iei bani de la FMI, dar statul trebuie să-și restructureze și cheltuielile. Orice ban din privatizări care nu e cheltuit pentru școli, sănătate, drumuri și siguranță este irosit. Este ca și cum ți-ai vinde casa ca să cumperi mâncare”, a declarat Florin Ilie, directorul departamentului de piețe de capital din cadrul ING Bank.
Ministerul Economiei a promis că va vinde pe Bursă circa 10% din Petrom și câte 15% din Romgaz, Transgaz și Transelectrica. Doar din aceste oferte, statul poate aduna aproape 1 mld. euro. Deși Guvernul a aprobat vânzarea acestor pachete, Ministerul Economiei nu a demarat nici măcar procedura de selecție a intermediarului. În schimb, președintele a anunțat că anul viitor România va încheia un nou acord de împrumut cu FMI.
“E mult mai ușor instituțional să vorbești cu doi oameni de la FMI decât să pregătești oferte publice. Listările pot aduce valută în piață și pot reduce presiunea pe cursul de schimb, iar odată cu investitorii de portofoliu ar veni și alți investitori, cum sunt cei de private equity”, explică Florin Ilie.
Statul mai are în portofoliu CEC-ul, Poșta, Hidroelectrica sau aeroporturile, care pot stârni interesul investitorilor străini și pot aduce miliarde de euro pe piața locală.
“Sigur că, la modul teoretic, ar fi mai bine ca statul să listeze companii pe Bursă ca o alternativa la imprumuturi. Cred însă ca aceste oferte publice ar trebui să se facă indiferent de acordurile cu FMI. Statul trebuie să facă aceste listări ca să reaprindă interesul investitorilor străini pentru piața locală de capital. E foarte important să se înțeleagă importanța unei piețe de capital puternice pentru economie”, a precizat Bogdan Câmpianu, șeful departamentului de piețe de capital de la Raiffeisen Capital & Investment.
Deși România nu are companii de talia celor din Brazilia sau chiar Polonia, pentru a lansa oferte de miliarde de euro, listarea marilor companii locale poate îndrepta atenția investitorilor străini spre piața românească, contribuind astfel la un flux stabil de investiții de capital pe viitor.
“Nu cred că putem vorbi de un impact semnificativ pe curs al acestor oferte, deoarece magnitudinea lor individuală nu este suficient de mare. Pe de altă parte, dacă sentimentul investitorilor străini se îmbunătățește față de România, acest lucru poate contribui la creșterea investițiilor și la stabilitatea cursului pe termen lung”, a explicat Câmpianu.