Rezervele valutare au scăzut în octombrie în principal din cauza ieșirilor de capital din România, care au afectat rezervele minime obligatorii în valută constituite de bănci, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, evitând să comenteze dacă banca centrală a și vândut valută.

“În comunicatul de azi privind rezervele internaționale ale Romaniei vedem o scădere a valorii toale cu 1,352 milliarde euro, practic, de la 37,642 miliarde euro la 36,290 miliarde euro. Această scădere intervine după ce cu o lună în urmă, septembrie față de august, înregistrasem o creștere cu 876 milioane euro. De unde vine această variație? Este un caz semnificativ de ceea ce înseamnă efectele crizei globale, sau șocurile crizei globale, asupra indicatorilor economici din România. În primul rând, criza a produs fluctuații semnificative în împrejurările din lunile din urmă privind cel puțin trei valori: ratele de schimb euro/dolar, euro/yen, euro/franc elvețian și euro/lira serlină, în al doilea rând fluxurile de capital în general în regiune și în special în România, cu ieșiri și intrări, fluctuații mari de la o lună la alta, și în al treilea rând desele modificări ale valorii aurului”, a început Vasilescu explicațiile privind evoluția rezervele internaționale din luna octombrie, informează Mediafax.

BNR a anunțat marți că rezervele valutare au scăzut în luna octombrie cu 1,43 miliarde de euro, la 32,2 miliarde de euro, ca urmare a ieșirilor de capital și a evoluțiilor cursului de schimb al euro în raport cu dolarul, lira sterlină și yen-ului japonez.

“În ceea ce privește fluxurile de capital, cu dese intrări și ieșiri, specifice acestor timpuri de criză, când capitalurile aleargă de colo colo în căutare de oportunități de moment, vedem că anvergura fluxurilor de capital cu impact semnficativ asupra rezervelor minime obligatorii în valută pe care instituțiile de credit le constituie la BNR, deci, această anvergură, în creștere în luna septembrie a contribuit majoritar la evoluția de atunci și, în scădere în octombrie, a contribuit majoritar la scăderea de la finele lunii octombrie”, a explicat Vasilescu.

Rezerva internațională a României este calculată și exprimată în totalitate în euro, dar BNR împarte această rezervă, în proporții diferite, în euro, în dolari, franci, lire sterline.

“Deci, iată ce figuri ne face cursul euro/dolar. La sfârșitul lui august a fost 1,44 dolari/euro, la finele lui septembrie 1,34 dolari/euro și la finele lui octombrie 1,39 dolari/euro. Dincolo de aceste valori de la fine de lună, au intervenit variații procentuale mari în cursul lunilor respective, practic între 6 și 8%, niveluri ce de regulă sunt uzuale pentru intervale de un an. În aceste condiții, dolarul s-a apreciat în septembrie, și a avut o contribuție la creșterea de atunci ,și s-a depreciat în octombrie, având o anumită determinare în scăderea volumului rezervei”, a continuat Vasilescu.

Oficialul BNR spune că luna octombrie reprezintă o bună oglindă a ceea ce înseamnă efectele crizei, chiar dacă evoluții abrupte ale rezervelor s-au înregistrat și în alte luni, însă atunci cauzele erau legate de împrumuturi sau rambursări efectuate de Ministerul Finanțelor Publice.

“De pildă, în luna iunie, am avut o creștere cu 1,611 miliarde euro, dar această creștere a avut o singură cauză majoră, o intrare determinată de emisiunea de obligațiuni a MFP, de 1,5 miliarde euro. În iulie, am avut o scădere de 1,426 miliarde euro, având și ea ca determinantă o singură cauză majoră, o plată scadentă în contul datioriei externe în iulie, mai mare decât de obicei. În octombrie, însă, scăderea de 1,35 miliarde euro are cele două cauze majore, care țin de criză, atenuate ușor de creșterea valorii aurului”, a mai afirmat consilierul lui Isărescu.

Vasilescu a arătat că și evoluția valorii aurului și-a pus o amprentă consistentă pe dinamica din acest an a rezervelor internaționale a României, având de la începutul anului până la finele lui octombrie o cotribuție pozitivă de peste 800 milioane euro.

“În ceea ce privește aurul, vedem că cantitatea de aur a rămas neschimbată, la 103,7 tone pe tot pracursul anului, dar valoarea aurului s-a schimbat de la o lună la alta, plecând de la 3,258 miliarde euro în ianuarie, urcând în august la 4,216 miliarde euro, apoi coborând în septembrie la 4,016 miliarde euro și înregistrând o foarte ușoar creștere în octombrie, până 4,092 miliarde euro”, a spus oficialul BNR.

Vasilescu a precizat că această scădere, după o creștere a rezervei valutare, ar putea să trezească foarte multe întrebări și banca centrală dorește să lămurească lucrurile din start, dar nu dorit să comenteze dacă BNR a intervenit pe piața valutară și a vândut valută, invocând practica de a nu comenta aceste aspecte, instituită de câțiva ani.

“Este singura scădere mare determinată de șocurile crizei globale”, a concluzionat Vasilescu.