Veniturile bugetului grec sunt cu aproape 500 mil. euro sub țintă

Veniturile Greciei din primele patru luni ale anului au fost cu 495 milioane euro sub ținta convenită cu instituțiile financiare internaționale, potrivit datelor prezentate ieri de ministerul Finanțelor, semn că viitorul guvern, dacă va continua calea austerității, va fi presat și mai mult de creditorii internaționali.

Stirile de ultima ora din presa locală sugerează rezultate foarte slabe și în luna mai. Cotidianul Kathimerini a scris pe 25 mai că încasările din colectarea taxelor pentru primele 20 de zile ale lunii au fost cu 20% sub nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.

Bank of America Merrill Lynch estimează că guvernul Greciei ar putea rămâne fără bani la începutul lunii iulie.

După alegerile din 17 iunie, “troica” – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Cen­trală Europeană – “va constata mai mult ca sigur că Grecia a rămas în urmă în mai și iunie”, comentează Hol­ger Schmieding, eco­nomistul-șef al Beren­berg Bank citat de Bloomberg.

“Dacă în Grecia va ieși un guvern dispus să coopereze (cu instituțiile financiare internaționale – n. red.), troica va recalibra probabil programul în funcție de noua poziție financiară a statului”, consideră analistul.

Grecii se pregătesc să meargă la urne pentru a doua oară în șase săptămâni. Votul ar putea determina dacă țara va rămâne sau va pleca din zona euro. La alegerile din 6 mai, care nu au rezultat într-o coaliție de guvernare, partidele care se opun măsurilor de austeritate convenite în acordul cu UE și FMI au înregistrat scoruri fără precedent, alimentând temerile că statul ar putea părăsi blocul monetar.

Indicele principal al bursei de la Atena a scăzut cu 26% din 6 mai, în timp ce moneda euro s-a depreciat cu 4,8% față de dolar.

Evaziunea fiscală crește în Grecia în medie cu 0,2% din PIB în perioadele apropiate alegerilor, deoarece co­lectarea taxelor încetinește în ab­sența supravegherii directe a poli­ticienilor, iar administrația de stat efectuează mai puține controale fiscale, potrivit unui studiu publicat anul trecut de eco­nomișii Spyros Skouras și Nicos Chris­to­doulakis (fost ministru de finanțe), profesori la Universitatea de Eco­nomie și Afaceri din Atena. Cei doi au analizat 13 scrutinuri electorale din perioada 1974-2009.