Planul ambitios de finantare cu 235 mld. euro (270 mld. $) a infrastructurii europene a primit la finele saptamanii trecute o puternica lovitura din partea ministrilor de transport din Uniunea Europeana, care nu au acceptat ca autoritatile de la Bruxelles sa declanseze procesul de finantare si punere in aplicare a proiectelor vizate de acest plan.
Totodata, propunerile privind crearea unei agentii europene a transportului si a unui fond destinat finantarii proiectelor din infrastructura nu au primit acceptul unor tari precum Germania, Marea Britanie si Suedia.
In urma acestor evenimente, misiunea Comisiei Europene de a convinge tarile membre a UE sa aloce fonduri pentru proiectele din infrastructura devine din ce in ce mai dificila.
Reuniunea ministrilor de transport la Napoli, in Italia, a survenit la numai cateva zile dupa lansarea de catre Karel van Miert, fost comisar european al transportului, a unui plan care vizeaza interconectarea retelelor de transport europene. Potrivit lui Miert, planul urmareste finalizarea unui numar de 22 de proiecte destinate sa eficientizeze transportul pe drumurile europene, pe caile ferate si in cadrul rutelor de navigatie, ce implica fonduri de 235 mld. euro. Costurile totale necesare pentru interconectarea retelelor europene de infrastructura sunt estimate la 600 mld. euro.
Oficiali ai Comisiei Europene au afirmat ca o finalizare rapida a acestor proiecte va avea un impact pozitiv asupra dinamicii si mecanismului de functionare al pietelor europene.
Comisarul european al transportului, Loyola de Palacio, a anuntat ca va sustine in toamna propuneri legislative pentru implementarea deciziilor luate pe baza raportului.
Desi ministrii europeni ai transportului au fost de acord cu prevederile generale ale raportului, acestia au respins pentru moment ideea constituirii unei agentii a transportului si a unui fond pentru finantarea diverselor proiecte din infrastructura.
Totodata s-a sugerat ca proiectele ce privesc imbunatatirea conditiilor de transport in Alpi si Pirinei sa fie finantate in special din fondurile Comisiei Europene.
Documentul care prezinta obiectivele politicii de finantare a infrastructurii a fost prezentat de Italia, care doreste ca efortul financiar privind eficientizarea transportului in Alpi sa fie suportat de mai multe tari.
Italia, aflata la presedentia Uniunii Europene de la 1 iulie, a decis ca principala prioritate pe care o va sustine pe parcursul celor sase luni in care va conduce destinele UE va fi finantarea infrastructurii.
Initiativele Italiei nu au fost primite cu foarte mare entuziasm de catre state membre ale UE precum Germania, Marea Britanie , Suedia sau Danemarca, care au considerat ca alocarea unor fonduri suplimentare pentru infrastructura nu este o prioritate la momentul actual.