Veștile proaste venite din România – o nouă deraiere a acordului cu FMI și riscul politic mărit – au lovit întreaga regiune, iar jucătorii străini au pariat masiv pe deprecierea forintului maghiar, în condițiile în care posibilitatea de a specula contra leului este limitată de lichiditatea foarte mică a pieței de la București, comentează Lars Christensen, analistul-șef al Danske Bank.
“Înrăutățirea aversiunii la risc determinată de veștile rele din România a cuprins imediat alte piețe din Europa Centrală și de Est cu monede vulnerabile, forintul maghiar fiind vândut cel mai agresiv. Mișcarea a fost naturală, întrucât forintul este probabil cel mai bun proxy pentru leu, iar lichiditatea pe leu este foarte mică”, spune Lars Christensen.
Față de nivelurile de la jumătatea săptămânii trecute, forintul maghiar a pierdut 1,7%, iar zlotul polonez a avut o depreciere similară. În ciuda volumelor scăzute, care taie interesul jucătorilor străini pentru piața de la București, leul a suferit o pierdere mai grea, de 2,7%.
Banca Centrală Europeană, care preia independent date de pe piața valutară, dar mai târziu decât BNR, a calculat ieri un curs de 4,3405 de lei pentru un euro, cu 5,45 bani sau 1,2% mai mult decât vinerea trecută. BNR a calculat un curs de 4,3257 lei pentru un euro, consemnând astfel un nou maxim istoric. Deprecirea leului a început la sfâr și tul săptămânii trecute, când piața a reacționat rapid la decizia Curții Constitu ționale, care nu a permis tăierea pensiilor cu 15%.
“Depășirea nivelului de 4,3 lei va fi doar temporară. Pe termen
mai lung, e foarte important deficitul bugetar, arată puterea sau
slăbiciunea unei economii de a se corecta”, spune Lucian Anghel,
economistul-șef al 
BCR. Dealerii de la București spun că nu au simțit prezența pe
piață a Băncii Naționale, deși anul trecut orice tentativă a pieței
de a duce euro peste 4,3 lei a fost contracarată de vânzări de
valută.
Creșterea cursului are loc acum pe fondul tranzacționării unor volume modeste, în lipsa jucătorilor străini care asigurau lichiditatea pieței în anii trecuți. Piața a reacționat însă la decizia Guvernului de a majora TVA, care va adânci contracția economiei aflată deja în al doilea an de scădere.
“Nu vezi o nervozitate sau poziții speculative contra leului. Lumea este plictisită de această piață. Dar BNR se poate folosi de acest pretext pentru a duce euro pe un alt palier, la 4,4 lei”, comentează un dealer de la București. Un leu mai slab ar da o gură de oxigen exportatorilor, care se confruntă cu creșterea costurilor de producție. Pe de altă parte, cei cu rate la credite în valută au de suferit când cursul urcă. Circa 60% din creditul privat este în valută.
BNR nu comentează eventualele operațiuni derulate pe piața valutară. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spune însă că deprecierea leului este un efect pshihologic după ce Guvernul a fost ne voit să recurgă la măsuri “drastice”, după de cizia nefavorabilă a Curții Constituționale. “Miercuri este așteptat verdictul de la FMI și mulți operatori din piață intră în sala de așteptare, nici nu cumpără, nici nu vând. Reașezările (cursului pe anumite paliere, n. red.) nu se fac în momente de așteptare, ci în momente de mesaje clare. Acum este un semn de întrebare foarte mare și miercuri vom primi răspunsul”, a comentat pentru ZF Vasilescu.
Boardul FMI trebuia să discute ieri eliberarea celei de a cincea tranșe din împrumutul pentru România, de 0,8 miliarde de euro, însă decizia a fost amânată pentru miercuri după votul Curții Constituționale de la sfârșitul săptămânii trecute.
Creșterea cursului complică și lupta BNR cu inflația, pentru că se simte imediat în prețul bunurilor importate. Majorarea TVA pune Banca Națională în situația de a accepta că și în 2010 inflația, care ar putea să urce la 7%-8%, va rămâne în afara intervalului agreat (2,5%-4,5%), pentru al patrulea an consecutiv. Lucian Anghel subliniază că deprecierea cursului, dincolo de un anumit nivel, ajută foarte puțin exporturile, dar generează așteptări inflaționiste periculoase.
CDS-urile, la maximul din aprilie 2009
Costul asigurării datoriilor României împotriva riscului de neplată a urcat la maximul din aprilie 2009 pentru titlurile cu scadența la cinci ani, pe fondul incertitudinilor legate de acordul cu FMI. Prin urmare, prima de risc (credit default swaps, CDS) pentru datoriile României se cota la o valoare medie de 425 puncte de bază pentru titlurile cu scadența la cinci ani, de la 378 puncte vineri. Prima de risc la cinci ani s-a cotat mai sus în aprilie 2009, la 428 puncte. Costul riscului de țară (CDS) a început să urce încă de vineri, după decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțională măsura diminuării pensiilor. CDS-urile măsoară costul asigurării datoriilor față de default și determină totodată randamentul cerut de investitorii străini pentru achiziția de titluri suverane. În plus, CDS-urile influențează și costul finanțării externe de către companii și bănci. Mediafax