Ideea construirii primei centrale nucleare din Polonia a fost îngropată în incertitudine după ce guvernul de la Varșovia a decis că prioritară este creșterea producției de petrol și gaze naturale și în special dezvoltarea industriei extracției gazului de șist.
În Rusia, cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, ziarele scriu că Bulgaria ar putea închide singura sa centrală nucleară, cea de la Kozlodui, dacă bulgarii votează îm potriva energiei nucleare în primul referendum de după căderea comu nismului. Rușii de la Gazprom sunt singuri furnizori de gaze naturale pentru Bulgaria și cei mai mari exportatori pentru Polonia.
“Prioritatea noastră este explorarea și producția hidrocarburilor. Cât despre energia nucleară, decizia finală va fi luată nu mai devreme de 2014 sau de 2015”, a declarat în fața parlamentarilor ministrul polonez al Trezoreriei Mikolaj Budzanowski. Guvernul vrea să fi nanțeze creșterea producției de hidro carburi cu fondurile unui vehicul special de investiții, a menționat el, citat de The Wall Street Journal.
Ori gaze, ori energie nucleară
Executivul polonez are, oficial, în plan construcția primei centrale nu cleare a țării printr-un proiect estimat la aproximativ 15 mld. dolari.
Scopul pro iectului, la care ar participa mai multe com panii controlate de stat, este di versi ficarea surselor de energie, în condițiile în care Gazprom, mono polul rus al ex por turilor de gaze natu rale, asigură 82% din consumul de gaze al Poloniei. Gaz prom este, totodată, singurul furnizor de gaze naturale pentru Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia.
Determinarea Varșoviei de a avea un program nuclear este pusă sub semnul îndoielii și de directorul executiv al celui mai mare grup energetic al țării PGE Polska Grupa Energetycza. Astfel, potrivit declațiilor lui Krzysytof Kilian, cele două principale proiecte care ar trebui să asigure securitatea energetică a țării, cel nuclear și cel al gazelor de șist, se exclud reciproc. Afirmațiile lui Kilian nu sunt simple vorbe în vânt doarece el este un apropiat al premierului, subliniază The Wall Street Journal. “Programele nu pot avea amândouă succes. Unul îl exclude pe celălalt”, spune șeful PGE.
Afirmațiile celor doi oficiali con trastează cu poziția oficială a guver nului, care în urmă cu un an a respins cererea Germaniei ca Polonia să-și îngroape planurile nucleare. Atunci, Tusk a explicat politicienilor că “nu ar trebui să cedeze isteriei” care a urmat accidentului nuclear din Japonia, din martie 2011, cauzat de un seism și valuri tsunami devastatoare. Germania s-a angajat să sisteze treptat producția tuturor centralelor nucleare, iar în Franța, președintele François Hollande vrea să reducă dependența țării de energia nucleară de la 75% la 50% până în 2025.
Gazul de șist, “marea șansă”
Deoarece Polonia are rezerve abun dente de cărbune și, aparent, de gaz de șist, guvernul ar putea lua decizia că țara nu are nevoie de o centrală nucleară, ale cărei proiect și construcție, realizate de străini, ar costa miliarde de dolari, mai ales în condițiile în care consumul de ener gie nu crește atât de rapid cum s-a anticipat.
În iulie, PGE și-a unit forțele cu alte companii de stat pentru a ajuta PGNiG, monopolul polonez al gazelor naturale, să-și finanțaze explorarea gazelor de șist.
Polonia va prezenta în no iembrie o nouă lege a hidro carbu rilor, care va reglementa între altele și exploatarea gazelor de șist, descrise de premierul Donald Tusk ca “marea șansă” pentru țara sa. Fiecare minister va contribui cu ceva la noul cadru legal, dar probabil cea mai notabilă con tribuție o vor aduce Externele, care vor depune eforturi pentru a împiedica legislatorii de la Bruxelles să introducă reglementări la nivelul întregii Uniuni Europene de natură să limiteze dezvoltarea exploa tării gazelor de șist.
Giganții Chevron, Shell și Total s-au arătat deja interesați să exploreze gaz de șist în Polonia.
Incertitudinea nucleară
În UE sunt în construcție în prezent doar patru centrale nucleare, două în Slovacia și câte una în Finlanda și Franța. În cazul ultimelor două costurile depășesc estimările inițiale, iar finalizarea proiectelor întârzie mult. Companiile de utilități eurpene se retrag din proiectele nucleare deoarece incertitudinea privind prețul energiei le face prea riscante, notează Bloomberg.
În Bulgaria, guvernul a abandonat proiectul construcției celei de-a doua centrale atomice lângă orașul Belene din cauza costurilor prea mari și a lipsei de investitori occidentali. De construcția centralei erau, și sunt intersați rușii de la Rosatom, potrivit Novinite. Deoarece decizia abandonului este o problemă controversată, parlamentul bulgar a hotărât organizarea unui referendum pe tema “ar trebui să dezvoltăm sectorul energiei nucleare prin construirea unei noi centrale atomice?”. Întrebarea inițială privea centrala de la Belene, dar numele a fost scos la cererea guvernului. Referendumul va fi organizat, probabil, în ianuarie, potrivit Euroactiv.
Gazele foarte ieftine din SUA vor face probleme Europei
Revoluția gazului de șist din SUA face ca gazele naturale americane să fie de trei ori mai ieftine decât cele ale Europei, ceea ce dă producătorilor americani de chimicale un avantaj competitiv major, mai ales prin costurile mai mici pe care le suportă, scrie The Wall Street Journal.
“Cu gazul de șist, costurile de producție sunt mai mici decât orice putem obține pe termen scurt în Europa”, a afirmat Harald Schwager, membru al boardului executiv al producătorului german de chimicale BASF. Creșterea competitivității din partea SUA se va vedea, la început, în privinața produselor la realizarea cărora se consumă multă energie, dar pe termen lung tot lanțul de aprovizionare poate fi lovit, a atenționat Schwager. Deoarece unele guverne europene au decis să renunțe la energia nucleară, dependența Europei de gazele naturale va crește, notează WSJ. Gazul de șist, extras prin metode controversate din cuza riscurilor pentru mediul înconjurător, ar putea fi o soluție. Însă dezvoltarea acestei industrii a fost interzisă în unele state, printre care Franța și Bulgaria.
Estimările Departamentului american al Energiei sugerează că Franța ar putea deține până la 5.000 de miliarde metri cubi de gaz de șist, una dintre cele mai mari rezerve din Europa, echivalente cu o cincime din cât deține SUA, potrivit Financial Times.