Rezultatul votului de la 6 martie a fost comentat de toate marile publicatii occidentale, interesul pentru tara aflata dincolo de Prut nemaifiind manifestat de presa straina de la declararea independentei Moldovei fata de URSS, in 1991.
Presa straina sustine ca, desi comunisti, liderii din Republica Moldova vor desprinderea de zona de influenta a Moscovei. S-au facut comentarii entuziaste de genul extinderii fenomenului Ucraina si Georgia pana la Chisinau. Pe de alta parte, in Rusia comentariile au fost mai retinute, fiind mai multe articole in care se vorbeste despre nereguli in organizarea votului.
In Romania, rezultatul votului a fost primit de catre politicienii de la Bucuresti cu remarca potrivit careia prooccidentalismul formatiunii conduse de Vladimir Voronin trebuie probat.
Majoritate parlamentara, dar nu suficienta pentru alegerea presedintelui
Asa cum anticipasera sondajele de opinie, doar trei formatiuni au intrat in Parlamentul de la Chisinau – Partidul Comunist, Blocul Moldova Democratica si Partidul Popular Crestin-Democrat. Comunistii au obtinut 46,1% din voturi, Partidul Popular Crestin-Democrat (PPCD) a obtinut 9,7% din sufragii, iar Blocul Moldova Democratica (BMD), 28,41%.
Petru Raileanu, presedintele Comisiei Electorale Centrale, a declarat ca au fost deja examinate toate cele 1.542.420 de buletine de vot declarate valabile. Cele care nu au fost declarate valabile nu au fost luate in calcul si vor fi reexaminate.
Prezenta la urne a fost de 63,71%. Comunistii au majoritate absoluta in Parlament, adica au 55 din cele 101 mandate ale Legislativului, asta inseamna ca pentru a forma guvernul nu au nevoie de formarea unei coalitii.
Presedintele in Republica Moldova este ales de catre Parlament, or, din aceasta perspectiva, comunistii mai au nevoie de cel putin sapte voturi pentru a-l putea impune pe candidatul lor la functia suprema in stat.
Aici intervin negocierile politice. Liderii celor doua formatiuni care au patruns in Parlament, Iurie Rosca (Partidul Popular Crestin-Democrat) si Serafim Urecheanu (Blocul Moldova Democratica), au anuntat, potrivit BBC, ca nu vor vota alaturi de comunisti. Ei sunt citati cu declaratia potrivit careia vor forta alegerile anticipate. Convocarea anticipatelor se face, potrivit Constitutiei Moldovei, in cazul in care trei tururi de scrutin din Parlament nu se soldeaza cu alegerea presedintelui tarii.
Occidentul compara scrutinul cu alegerile din Ucraina
De la desprinderea Moldovei din URSS presa internationala – vorbim de Washington Post, New York Times, BBC si CNN, The Times – nu a mai acordat asemenea atentie teritoriului de dincolo de Prut.
“Moldova a devenit cea de-a treia fosta republica sovietica ce intoarce spatele Rusiei in decurs de 18 luni”, afirma cotidianul britanic The Times, aratand ca Partidul Comunistilor a castigat alegerile cu o platforma anti-Moscova si proeuropeana. Republica Moldova se alatura astfel Ucrainei si Georgiei, unde alegerile au propulsat lideri care impartasesc aceeasi orientare prooccidentala.
Rezultatele preliminare din Republica Moldova indica “un alt esec stanjenitor pentru politica externa a presedintelui rus, Vladimir Putin”, afirma The Times, amintind ca Moscova considera Republica Moldova “bastionul sau strategic in Europa”, situat la extremitatea sa vestica.
Publicatia subliniaza ca alegatorii celei mai sarace tari din Europa doresc legaturi mai puternice cu Romania, care va intra in Uniunea Europeana in 2007. “Am fost cu Rusia atat de multi ani si n-a iesit nimic bun. Trebuie sa incercam ceva nou”, a declarat un moldovean, citat de The Times.
Si The Independent considera ca “o alta fosta republica sovietica a intors spatele Kremlinului in favoarea integrarii europene”, dar aminteste de disputele interne din Republica Moldova, unde partidele de opozitie au acuzat puterea ca “le fura ideile politice”.
New York Times anunta rezultatele sondajelor efectuate la iesirea de la urne, remarcand ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova, “un fost favorit al Kremlinului, dar care a capatat o orientare prooccidentala in ultimii ani, a trecut cu bine de ruptura cu Guvernul rus”, in timp ce principalul bloc al opozitiei ramane in Parlament.
Publicatia americana atrage insa atentia ca Partidul Comunistilor a inregistrat rezultate mai slabe decat in urma cu patru ani, iar cele doua formatiuni ale opozitiei reprezinta “o amenintare serioasa pentru actualul Guvern al presedintelui Vladimir Voronin”.
Scrutinul din Republica Moldova este privit ca un “indicator al gradului de influenta pe care Guvernul rus il mentine asupra fostului teritoriu sovietic”, noteaza New York Times.
Trimisul special la Chisinau al publicatiei franceze Le Figaro relateaza ca alegerile de duminica “au scos, in fine, Moldova din uitare”, pentru ca o adevarata “armada de ziaristi veniti din toata lumea si circa 3.000 de observatori au invadat, pentru cateva zile, capitala moldoveana”. “Pentru ca la Chisinau, ca si la Kiev sau la Tbilisi, Europa are vant din pupa”, explica jurnalistul.
Le Figaro enumera demersurile prooccidentale ale lui Vladimir Voronin si schimbarea sa politica cu 180 de grade, mentionand, printre altele, ca a promis “o politica de buna vecinatate cu Romania, tara cu care presedintele moldovean era, nu de mult timp, la cutite”.
Pro Democratia: alegerile au fost normale, nu insa si campania electorala
Alegerile din Republica Moldova s-au desfasurat normal, insa situatia nu este similara in cazul campaniei electorale, competitia nefiind echitabila, a declarat presedintele Asociatiei Pro Democratia, care a trimis observatori la scrutinul de duminica. Neregulile inregistrate la alegerile din Republica Moldova nu au reprezentat o “fraudare sistematica si grava”, sustin observatorii Asociatiei Pro Democratia (APD). Citat de BASA-Press, liderul APD, Cristian Parvulescu, a precizat ca pe parcursul lunii februarie a vizitat de doua ori Republica Moldova si a putut sa isi formeze o imagine despre modul in care s-a desfasurat campania electorala. “Campania electorala nu a oferit sanse reale pentru toti competitorii. Caracteristicile unei campanii electorale competitive nu au fost intrunite si, fara o asemenea campanie, ziua votarii este doar o simpla formalitate”, a subliniat presedintele Pro Democratia.
adelina.radulescu@zf.ro