Revenirea asteptata a agriculturii si reconstructia dupa inundatiile de anul trecut ar putea duce cresterea economica la un record absolut.
“La sase luni, cresterea economica este de 7,4%, dar daca agricultura, daca porumbul ne ajuta, vom ajunge la o crestere de 8,5% anul acesta”, a declarat ieri pentru ZF Adriean Videanu, presedintele executiv al PD si unul dintre cei care au lucrat la programul de guvernare al Aliantei de la putere. “Flutur (ministrul agriculturii, n.n.) este rezervat, dar simularile noastre pe conturile nationale ne arata ca, in conditiile in care agricultura noastra este in acest an bunicica, vom avea o crestere anuala de 8,5%”, spune Videanu, care este si primarul Capitalei.
Declaratiile lui Videanu sunt sustinute de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), institutia responsabila cu estimarile oficiale privind economia, dar si de analisti. Presedintele CNP, Ion Ghizdeanu, spune ca o crestere economica de 8,5% anul acesta este posibila, desi ea reprezinta deocamdata doar un scenariu alternativ la prognoza de baza.
“Daca economia pastreaza trendul din prima jumatate a anului, iar agricultura isi revine la o crestere de 5%-6%, putem avea o crestere economica de 8%-8,5%”, spune Ion Ghizdeanu. Deocamdata insa, varianta preliminara a prognozei de toamna contine o estimare de 6,7% pentru acest an pentru cresterea Produsului Intern Brut (PIB), dar aceasta poate fi majorata peste 7% la publicarea prognozei definitive, in jurul datei de 20 octombrie. PIB este deocamdata estimat la 94,6 miliarde de euro, in conditiile unei cresteri de 6,7%. Insa majorarea cifrei de crestere pana la 8,5% ar face ca economia sa se apropie, pentru prima data in istorie, de 100 mld. euro, fata de 79,3 mld. euro in 2005, cand PIB a crescut cu doar 4,1%.
In prima jumatate a anului, economia (PIB) a crescut cu 7,4%, iar cifrele Prognozei arata ca, neluand in calcul oscilatiile din agricultura, cresterea PIB a fost de 7,8%. Agricultura a scazut cu 0,4% in prima jumatate a anului. Practic, este ca si cum agricultura ar fi stagnat la nivelul slab de anul trecut, cand productia agricola a fost afectata de inundatii, pierzand 14% din valoare. Recordul de crestere economica al ultimilor 17 ani a fost atins in 2004, cand PIB a crescut cu 8,4%, pe fondul unui an agricol exceptional si al cheltuielilor mari facute de guvernul Nastase inainte de campania electorala.
Analistii sunt de parere ca scenariul cresterii economice de 8,5% este posibil anul acesta, dar se feresc sa se pronunte asupra sanselor sale de indeplinire. “Agricultura a adaugat cam doua puncte cresterii economice din 2004, adica a dus-o de la 6,4% la 8,4%”, estimeaza Florin Citu, economist-sef la ING Bank. El spune ca agricultura este foarte volatila ca variabila in calculul PIB si ca “surprizele de anul acesta, la cresterea economica si inflatie, pot fi foarte mari”.
De aceeasi parere este si Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro Bank. El spune ca agricultura a fost in fiecare an marea necunoscuta a prognozelor economice.
“Avand o pondere insemnata in PIB, agricultura poate influenta decisiv cresterea acestuia”, spune Craciun. El a mai precizat ca o crestere economica de 8,5% este posibila, fiind suficienta “repetarea performantei agricole din 2004”. Dar, din cauza scaderii din prima jumatate a anului si a lipsei datelor precise, Craciun a explicat ca nu se poate pronunta asupra probabilitatii atingerii acestei cresteri.
In opinia lui Citu, o buna parte din cresterea economica posibila de 8,5% s-ar datora reconstructiei dupa dezastrul inundatiilor de anul trecut. “In orice tara, dupa un cutremur major sau inundatii cum au fost cele de la noi, vine un an bun pentru cresterea economica, datorat in cea mai mare parte reconstructiei infrastructurii si revenirii agriculturii”, spune el. Analistul ING a mai precizat ca nu cifra de crestere este neaparat importanta, ci efectele acesteia. “De exemplu, cresterea de la noi nu a creat locuri de munca suficiente. Acesta ar trebui sa fie rolul cresterii economice, altfel este crestere de dragul cresterii”, spune Citu.
Desi Romania se afla in al saptelea an de crestere economica (cu o medie de 5,5% pe an), numarul salariatilor s-a pastrat aproape constant in tot acest timp, fiind de 4,62 milioane de persoane in 2000 si de 4,61 mil. persoane la finele lunii iulie a acestui an.