Jean-Pierre Vigroux, managing partner al biroului local al firmei de consultanță și audit Mazars, unul dintre cei mai influenți consultanți din piață, dă nota șase pieței locale de capital pentru transparență și este de părere că mentalitatea investitorilor ține departe România de a avea o piață dezvoltată de capital.
“Dau nota șase pentru transparența de care dau dovadă companiile listate la Bursa de Valori București. Șase este o notă de trecere, dar este sub nivelul înregistrat de alte piețe de capital din regiune precum Polonia sau Cehia. Terenul pe care România îl are de recuperat necesită timp și nu cred că în următorii zece ani România poate avea o piață mare de capital, în principal din cauza mentalității. Investitorii români preferă speculațiile palpabile cu terenuri sau imobile”, a spus consultantul.
Vigroux a pus bazele firmei PricewaterhouseCoopers (PwC) în România în 1991 și a condus firma timp de 13 ani, fiind astfel unul dintre expații care cunosc cel mai bine piața locală. Membru în boardul de conducere al Consiliului Investitorilor Străini în perioada 2000-2004 și președinte timp de un an, Vigroux a fost implicat și în crearea de legi în domeniul fiscal.
În anul 2004 a plecat în Bulgaria să dezvolte afacerea PwC și a revenit în România în 2008 pentru a prelua conducerea Mazars, o firmă de consultanță cu o cifră de afaceri de 3,8 mil. euro în 2009, și s-a stabilit definitiv aici.
Un obstacol care ține pe loc dezvoltarea pieței locale de capital este și modul în care investitorii locali prețuiesc informațiile financiare.
“În toate țările vestice, lumea este obsedată de «value-creation» (n.red. crearea de valoare), strâns legată de comunicarea cu investitorii și de furnizarea în mod transparent a informațiilor financiare despre companie. Românii încă nu prețuiesc valoarea informațiilor financiare și le trec pe plan secundar, deși acestea trebuie să joace un rol primordial atunci când se ia o decizie de investiție”, a completat Vigroux.
El adaugă că lipsa de tranparență a emitenților listați la Bursa de la București, precum și interesul scăzut al investitorilor pentru informații financiare au fost cauzate de modul și momentul în care au avut loc privatizările companiilor de stat prin listarea la Bursă, cele mai multe dintre acestea având o miză politică.
“Societăți listate precum BRD oferă suficiente informații și sunt transparente pentru că aceste lucruri le sunt impuse de acționarul majoritar, la rândul său listat pe o piață internațională. Însă este prea puțin”, a mai spus el.
Potrivit unui studiu realizat de Mazars despre implementarea Directivei europene privind transparența, peste 40% dintre respondenții din România cer reguli mult mai permisive de transparență care să fie aplicate piețelor alternative de tranzacționare, opunându-se extinderii normelor Directivei asupra acestei categorii de piață.
Transparența emitenților este o problemă de actualitate pe piața RASDAQ, unde sunt listate peste 1.400 de companii cu o capitalizare bursieră de 2,6 mld. euro. Nefiind listate pe o piață reglementată unde emitenții se supun unor norme clare de transparență în relația cu investitorii, societățile de pe piața RASDAQ și-au întocmit propriile reguli de transparență. Astfel că în prezent există societăți listate pe RASDAQ care nu consideră necesară prezentarea către investitori a unor rapoarte anuale de activitate, în timp ce altele publică rezultatele trimestriale, semestriale și anuale, la fel ca și companiile care se tranzacționează pe piață reglementată.
“În România, reglementările privind criteriile de transparență pe care o companie trebui să le respecte sunt bune. Problema este modul în care investitorii prețuiesc sau chiar disprețuiesc informațiile financiare”, a conchis Vigroux.