Viitorul Uniunii Europene e mai aproape decât credem. Trăim vremuri cu ritm accelerat, unul din efectele crizei fiind faptul că nu mai ai timp să stai să te gândești mult în ce direcție mergi. Trebuie să iei decizii rapid, în primul rând de supraviețuire, încercând să armonizezi interesul european cu cel național și cu opinia publică din fiecare stat membru. 

În primul rând, eurozona trebuie să surpraviețuiască și să prospere, altfel construcția europeană riscă să se prăbușească. Starea economiei este un factor determinant în păstrarea încrederii populației, care începe să se uite din ce în ce mai des spre partide noi, populiste. Apoi, trebuie puse bazele politice și sociale ale revenirii și ulterior ale finalității proiectului: Statele Unite ale Europei. 

România are șansa de a se plasa în cercul care contează în dezbaterea cu privire la viitorul Uniunii Europene. Nu este încă în zona euro, și trebuie să se gândească serios cum poate îndeplini criteriile cât mai rapid, căci acolo va fi polul prioritar de decizie. Totodată, prin dimensiunea noastră, ca țară și populație, putem aspira la un loc influent, dacă știm să ne jucăm cărțile. Asta înseamnă o echipă de top în Parlamentul European în alegerile din mai 2014, o poziție bună în noua Comisie Europeană, precum și dialogul continuu cu partenerii europeni pentru o agendă ambițioasă pentru Președinția Română a UE în 2019. 

De asemenea, România se poate implica mai mult în dezbaterea viitorului Uniunii Europene, depășind cu mult faza “alinierii la consens”. Mai devreme sau mai târziu, noile schimbări structurale care au loc accelerat acum la Bruxelles, trebuie cuprinse într-un nou tratat. Dezbateri interne cu privire la viitorul UE au mai avut loc, și am avut onoarea de a participa la ele, la Cluj, în februarie 2013, la Bruxelles, în mai 2013. Însă mereu e loc de mai bine, și e important să fim alerți în jocul european, și să ne plasăm în avangarda lui dacă vrem să fim cu adevărat influenți. 

Influența noastră la Bruxelles va fi o combinație de întărire interna (Titulescu spunea pe bună dreptate că dacă vrei o politică externă puternică, trebuie să fii puternic în interior), de consolidare a rețelei românești în materie de afaceri europene (pe “axa” București-Bruxelles, dar reunind și români cheie din marile capitale europene) precum și crearea unei fabrici de idei românești pentru viitorul Uniunii Europene. 

Dacă România va reuși să contribuie la un narativ consolidat, adaptat momentului, pentru Uniunea Europeană, va fi mai respectată de partenerii europeni și va reuși, prin proactivitatea sa, să depășească mentalitatea, încă păstrată uneori, de stat care se uită de jos la Bruxelles, privind la UE ca la o nouă Mare Poartă.Suntem parte a procesului decizional de la Bruxelles și trebuie să ne comportăm ca atare, responsabil, predictibil, cu seriozitate. Și trebuie să ne gândim pașii interni în paralel cu marile tendințe europene, că vorbim de regionalizare, sau alte procese.  

Dan LUCA este Doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, Gorizia (Italia), București și Cluj.

Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.