Viziunea europeana si confuzia romaneasca

Saptamana trecuta, dupa numeroase negocieri bilaterale, Parlamentul European a aprobat, la Strasbourg, perspectiva financiara comunitara pentru 2007-2013. Astfel, Uniunea Europeana a celor 27 de state, inclusiv Romania si Bulgaria, va aloca pentru aceasta perioada de 7 ani un buget de 864,4 miliarde de euro, reprezentand 1,05% din PIB-ul Uniunii. Este un buget consistent, dedicat dezvoltarii economice, cresterii de competitivitate si crearii de noi locuri de munca. Structura cheltuielilor publice a fost schimbata radical, astfel incat obiectivele stipulate de agenda Lisabona sa devina cat mai curand realitate, iar decalajul de competitivitate dintre Europa si Statele Unite sa se reduca intr-un ritm cat mai accelerat. In comparatie cu perioada 2000-2006, sume considerabile au fost alocate unor sectoare foarte importante, cum sunt cele industrial si energetic (Programul TENÕs) si cercetare-inovare (al 7-lea program de cercetare).

In linii mari, aceasta este viziunea pe care Europa o ofera cetatenilor sai. In Romania asistam in utimele saptamani la dezbateri aprinse pe marginea modificarilor pe care Executivul intentioneaza sa le introduca in Codul fiscal.

In ansamblul legislativ romanesc, Codul fiscal are o importanta cruciala, intrucat stabileste regulile fiscale si principalele surse de venit ale bugetului de stat, buget care din 2007 va fi integrat bugetului Uniunii Europene.

Diferenta de conceptie dintre constructia bugetara europeana si fundamentul legislativ al bugetului de stat romanesc este izbitoare. Desi legislatia autohtona ar trebui sa vina in intampinarea obiectivelor europene, Codul fiscal este un demers paralel care nu raspunde deloc cerintelor de dezvoltare, de crestere de productivitate si competitivitate, sau de creare de noi locuri de munca. Codul fiscal ar trebui sa fie un instrument flexibil, mult mai bine adaptat conditiilor de dezvoltare din Romania. Din nefericire, modificarile ce vor fi aduse Codului fiscal nu raspund cerintei majore de crestere a veniturilor bugetare in perioada imediat urmatoare, astfel incat Romania sa poata sa-si alinieze bugetele multianuale cu directivele bugetare europene.

Infrastructura romaneasca se mandreste cu ceva metri de autostrada construiti, cercetarea romanesca este vanduta la imobiliare, sistemul energetic este lipsit de o perspectiva de dezvoltare pe termen lung, in timp ce pentru guvernantii nostri liberali statul nu are nici cea mai mica responsabilitate in ceea ce priveste crearea de noi locuri de munca. In aceste conditii este greu de spus daca Romania se pregateste de integrare europeana sau, dimpotriva, se departeaza de obiectivele comunitare. Viziunea europeana si haosul romanesc reprezinta doua realitati paralele. Chiar daca autoritatile de la Bucuresti se lauda cu armonizarea de succes a legislatiei autohtone cu aquis-ul comunitar, din punctul de vedere al implementarii segmentelor de dezvoltare, Romania se indreapta in alta directie decat drumul pe care Europa si l-a pregatit pentru urmatorii 7 ani.

Cum va raspunde Romania prioritatilor de crestere a veniturilor bugetare? Modificarile avute in vedere pentru Codul fiscal nu raspund la aceasta intrebare. In momentul de fata, Guvernul intentioneaza sa majoreze impozitul pe proprietate, care, in 2007, daca va fi colectat corespunzator, va aduce in plus la buget doar 0,5% din PIB. In aceste conditii, Romania nu va reusi sa-si indeplineasca angajamentele europene si sa raspunda nevoilor tot mai mari ale Sanatatii, Educatiei sau ale sistemului de pensii. Romania nu va reusi sa se apropie de criteriile de convergenta reala si de obiectivele enuntate de agenda Lisabona.

Guvernantii s-au chinuit sa respecte termenul legal de 6 luni pentru prezentarea modificarilor fiscale si au neglijat aproape complet nevoile reale pe care le are astazi economia romaneasca. Cu cat guvernantii vor intarzia sa adopte masurile necesare pentru a orienta economia nationala pe un traseu european, cu atat integrarea societatii romanesti in comunitatea europeana va fi mai indelungata si mai dureroasa.

* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante