Daca Alan Greenspan, presedintele Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed), este “jucatorul” in materie de politica monetara a tarii, Martin Feldstein este “arbitrul”. Feldstein si Geenspan monitorizeaza permanent starea economiei, dar viziunea lor este complet diferita.
Greenspan spune despre economia Statelor Unite ca este “rezistenta”.  Feldstein, absolvent de Harvard, spune ca este “fragila” si vede “un risc mare de continuare a declinului”. Greenspan crede ca slabiciunea actuala a economiei este “de suprafata” si, din noiembrie, a mentinut neschimbate ratele de referinta ale dobanzilor la dolari. Feldstein crede ca este nevoie de noi reduceri ale acestor rate. Greenspan nu a fost de acord cu pachetul fiscal 726 de miliarde de dolari propus de presedintele Bush. Feldstein il sustine. Greenspan vede o economie afectata de “factori externi”, cum ar fi un eventual razboi cui Irakul. Feldstein vrea sa fie mai realist.
“Rata de utilizare a capacitatii economiei americane este de 75%, si cauza nu este Irakul. Cu razboi sau fara, este greu de inteles de ce investitorii se grabesc asa se retraga”, spune Feldstein.

Cuvant cu greutate
Cuvantul lui Feldstein, in varsta de 63 de ani, are mare greutate. El a fost consilierul lui George W. Bush in timpul alegerilor prezidentiale din 2000 si a ocupat functia de presedinte al consilierilor economici (Council of Economic Advisers) timp de doi ani in timpul administratiei Reagan. In afara de anii petrecuti la Casa Alba, timp de 25 de ani el a fost director general si presedinte al institutului de cercetare economica (National Bureau of Economic Research), organismul care stabileste cand tara intra in recesiune si cand iese din ea.
In acea perioada, Fed a incercat sa stabilizeze cresterea economica si deseori a actionat in opozitie cu politica fiscala.
“Toata lumea vorbeste despre el ca si posibil viitor presedinte al Fed. Este cu siguranta calificat pentru acest post. Este un economist foarte distins”, a spus Janet Yellen, de la University of Califormia.
Presedentia lui Greenspan expira in iunie 2004, si multi oficiali de la Washington cred ca Feldstein este principalul candidat la preluarea conducerii Fed.
El sustine insa ca nu a discutat cu oficialii de la Casa Alba de o posibila preluare a postului. Greenspan a implinit 77 de ani.
Convingerile economice ale lui Feldstein reprezinta o explicatie importanta pentru cresterea de anul trecut de 2,4% a PIB-ului SUA si a metodelor de a o imbunatati.

Economia, in viziunea lui Feldstein
Chiar daca sustine ca politica monetara este cea care ar tebui sa stabilizeze economia, Feldstein mentioneaza ca situatia actuala neobisnuita sugereaza ca “mixul de politici ar trebu completat si cu stimulente fiscale”.
Feldstein crede ca economia trece prin cea mai lunga redresare de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, caracterizata prin cresterea productivitatii, deflatie si scaderea actiunilor. Anul trecut, indicele bursier Standard & Poor’s a pierdut 23% din valoare. In discursurile publice sau in articolele pe care le scrie, Feldstein pledeaza pentru acelasi gen de reduceri fiscale ca si Greenspan.
Partea negativa, spun oficialii Fed, este ca noile investitii in sectorul corporativ au fost afectate de evenimente externe. Printre acestea se numara scandalurile contabile, care au devalorizat actiunile si obligatiunile, si amplificarea “riscului geopolitic”, care s-a tradus prin cresterea preturilor la energie.
Cel mai important stimul ar fi “inlaturarea incertitudinilor care planeaza asupra pietelor de capital”, a declarat Greenspan luna trecuta in fata Congresului american.
Fed sustine ca premisele economice curente sunt satisfacatoare: anul trecut inflatia a fost redusa, 1,6%, productivitatea a avansat cu 4,8%, cel mai ridicat ritm din ultimii 52 de ani, iar veniturile populatiei au crescut de asemenea cu 3%.
Feldstein pune la indoiala teza potrivit catreia tensiunile geopolitice si cresterea preturilor la petrol sunt cauzele de baza ale scaderii ritmului de crestere economica. Aceasta este si pozitia administrateiei Bush care sustine ca scaderea ratelor de dobanda  nu este suficienta pentru accelerarea avansului economic.
“Riscul geopolitic va trece si totusi vom ramane cu aceasta problema: ca economia nu creste suficient de mult”, a spus secretarul Trezoreriei americane John Snow.

Radacini adanci
Divergentele dintre Fed si Feldstein pornesc de la modul in care boomul din anii 1995-2000 si incetarea lui au afectat economia. Feldstein spune ca impactul a fost profund. Economia a experimentat cea mai neobisnuita expansiune din ultimii 60 de ani, din cauza felului in care boomul anilor ’90 a influentat productivitatea, inflatia si piata de actiuni.
Din 1995 pana in 2000, companiile au cheltuit 4.700 de miliarde de dolari pe echipamente IT si software, cu 37% mai mult decat in cei sase ani anteriori. Acum aceasta rata se afla la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani.
Daca investitorii vor incerca sa-si recupereze piederile din actiuni prin cresterea economiilor, “cererea agregata va fi lovita din plin”, a avertizat Feldstein. In 2002, rata de economisire a fost de 3,9%, fata de 8,3% cat era in 1991, primul an de redresare dupa recesiunea anterioara.
Anul trecut, economia americana a piedut 220.000 de locuri de munca si rata somajului continua sa creasca.
Ca republican, Feldstein crede ca resursele sunt alocate mai eficient de piete decat de guverne, ca bugete echilibrate sunt indicate si ca politica fiscala nu este o parghie atat de eficienta pentru evitarea adancirii in recesiune.
Potrivit lui Feldstein, relaxarile fiscale sunt introduse de obicei prea tarziu.
“Daca nu vom reusi sa facem ca cererea agregata sa avanseze mai rapid, castigul la productivitate nu va fi suficient pentru a reduce somajul. Sunt convins ca relaxarea fiscala ar avea un efect benefic asupra economiei”, a mai spus economistul.