Introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor,
cu deduceri pentru anumite cheltuieli, va deveni o soluție de
neevitat pentru orice guvern în următorii doi – patru ani, când va
deveni absolut evident că statul are nevoie totuși de niște pârghii
în economie, susține Sebastian Vlădescu, fost ministru al
finanțelor.
“Atât timp cât actualul sistem de asigurări sociale este menținut,
se va ajunge la concluzia că avem nevoie de impozit progresiv. Nu
văd cum va mai putea funcționa un stat social doar cu cota unică.
În plus, capacitatea statului de a susține anumite sectoare, de a
direcționa fonduri și de a folosi diferite pârghii s-a redus atât
de mult, încât cred că trecerea la impozitul progresiv va veni ca
un pas logic pentru orice guvern, de dreapta sau de stânga.”
El anticipează că acest pas ar urma să fie făcut până în 2012 –
2013.
În luna iulie a acestui an Vlădescu a lansat ideea introducerii
impozitării progresive cu globalizarea veniturilor într-un interviu
pentru ZF, în care susținea că actuala cotă unică de 16% nu mai
aduce venituri suficiente, iar sistemele de pensii și de asigurări
de sănătate private ar trebui susținute printr-un sistem de
deduceri care să asigure în timp reducerea presiunii asupra
sistemelor publice de asigurări sociale. Teoria sa a intrat în
coliziune cu opțiunea PD-L, principalul partid de guvernământ,
pentru menținerea cotei unice, acest sistem de impozitare fiind
susținut și de președintele Traian Băsescu.
În această toamnă, PSD, cel mai mare partid din opoziție, a
prezentat un program economic care include trecerea la un sistem de
impozitare a veniturilor în trepte, politicienii de stânga având
dificultăți în a explica și poziționa această opțiune care ar
conduce la creșterea costurilor cu forța de muncă pentru angajatori
și la potențiale pierderi de venit pentru angajații cu venituri
mari.
Impozitul forfetar este extrem de complicat, nu cred că
va fi aplicat
Deocamdată, FMI a cerut guvernului
menținerea principalelor taxe la nivelurile actuale pe următorii
doi ani, pledând pentru stabilitate în domeniu, în timp ce
coalitația de guvernământ ar fi vrut reducerea contribuțiilor
sociale și/sau a cotei unice. De asemenea, nici guvernul, nici
oficialii Fondului nu au mai făcut vreo referire la proiectul
introducerii unui impozit forfetar pentru anumite domenii de
activitate, în special din servicii. Aceasta ar fi trebui să
înlocuiască de anul viitor impozitul minim care a fost eliminat
până la urmă în această toamnă.
“Impozitul forfetar este extrem de complicat de implementat pentru
că trebuie să aibă la bază definiția vadului comercial, iar
stabilirea acesteia durează foarte mult. Poate ar fi o soluție să
fie gândit ca o taxă locală, dar nu văd acest proiect realizat
pentru la anul”, spune Vlădescu.
Plata datoriilor statului, prima urgență
Chiar și cu riscul depășirii țintei de deficit de 6,8% din PIB
pentru anul acesta, statul ar trebui să-și achite datoriile către
firme pentru că un astfel de demers este absolut necesar pentru
dezghețarea economiei, iar deficitul suplimentar ar fi finanțabil,
susține fostul ministru.
Totuși, și în timpul mandatului său de circa opt luni România a
solicitat FMI două derogări pentru neîndeplinirea țintelor privind
reducerea arieratelor.
“Circa 2,5 – 3 mld. euro ar ajunge pentru plata datoriilor și să se
intre și cu rambursările de TVA în normalitate. S-ar încuraja
astfel dezghețarea internă a economiei și s-ar rezolva și problema
credibilității față de investitorii străini care au de recuperat
bani din România.”
Pe de altă parte, el explică acumularea unei părți din arierate
prin utilizarea de credite de angajament nebugetate ulterior în
cazul autorităților centrale, iar la nivel local prin angajarea de
proiecte tot nebugetate, în care autoritățile contractante se bazau
pe promisiuni că vor veni bani de la buget la un moment dat din
fondul de rezervă, iar în multe cazuri banii așteptați n-au mai
venit.
În același timp, Vlădescu susține că în ultimul trimestru din 2009
statul nu și-a mai achitat o mare parte din facturi pentru a se
încadra în ținta de deficit, iar FMI “a închis ochii” la această
practică. Din acest punct de vedere, fostul ministru spune că
bugetul pe 2010 a fost construit pe premise false, pentru că nu a
recunoscut datoriile acumulate de stat în trimestrul al patrulea
din 2009.
În privința proiectelor europene, Vlădescu susține că abordarea de
până acum în alocarea de fonduri “are prea mult politic”. “Așa
ne-am trezit cu mii de proiecte aprobate, dar care nu au nicio
capacitate de a obține finanțare bancară și trebuie anulate.
Trebuie să câștige cei care pot implementa proiecte cu fonduri UE,
nu «ai noștri».”