Fostul ministru al finanțelor Sebastian Vlădescu afirmă, la trei săp­tă­mâni de la demiterea sa, că premierul Emil Boc are o capacitate limitată de înțelegere a complexității și dificultăților economiei, mai ales într-o peri­oadă extrem de dificilă cum este criza actuală.
El spune că din ianuarie cei din fruntea statului știau că trebuia să ia măsuri dure de restructurare a aparatului bugetar, dar premierul și guvernul au așteptat până în ultima clipă, deoarece credeau că va veni de undeva o soluție astfel încât să nu se ajungă la tăieri. Relația dintre Vlădescu și premierul Boc a fost extrem de tensionată, iar în final premierul a avut câștig de cauză, pentru că l-a demis, în ciuda faptului că președintele Băsescu a fost cel care l-a adus în guvern și l-a susținut.
“În ceea ce privește capacitatea primului- ministru de a înțelege complexitatea economiei românești și mai ales dificultățile economiei românești, cred că există o limită care este generată în primul rând de pregătirea domniei sale, de faptul că a fost nevoit să preia economia românească într-un moment de criză”, a spus Vlădescu la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la Pro TV.

El a lăsat să se înțeleagă că a fost nevoie de intervenția președintelui Băsescu în luna mai, când a anunțat reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 25% și varianta tăierii pensiilor cu 15%, pentru că premierul Boc nu ar fi fost de acord cu acest lucru. În momentul în care Curtea Contituțională a spus că tăierea pensiilor cu 15% este neconstituțională, guvernul avea de ales între introducerea unui impozit pentru pensii sau majorarea TVA. Vlădescu a susți­nut impozitarea pensiilor, dar premierul a mers pe varianta majorării TVA de la 19% la 24%.
“În mod evident, între opiniile mele și opiniile primului-ministru, începând cu necesitatea ajustării cheltuielilor, sfârșind cu extinderea bazei de impozitare (…) în toate aceste zone, între opinia mea și opinia primului-ministru au existat divergențe. De-a lungul timpului, unele dintre soluții au fost cele pe care le-am promovat și susținut eu, unele au fost cele susținute de primul-ministru, vă dau exemplul introducerii TVA, în care opinia mea a fost contrară deciziei guvernului din acel moment”, a explicat el.

Vlădescu este văzut mai mult ca un tehnocrat, fără o apartenență politică actuală, cu toate că în trecut a cochetat cu PNL. El și-a început cariera publică în 1997, când a fost secretar de stat în Ministerul Industriilor, dar a plecat după numai un an, pentru a reveni în anul 2000 în guvernul Isărescu ca secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
În 2006 a devenit ministrul finanțelor în Guvernul Tăriceanu, făcând însă opinie contrară un an mai târziu, când în CSAT a votat alături de președintele Băsescu pentru men­ținerea trupelor în Irak, cu toate că Tăriceanu și PNL aveau o altă opinie.
Pentru că a fost alături de Băsescu atunci, președintele l-a adus în Guvernul Boc în decembrie 2009. Nefiind un membru al PD-L, relația cu premierul și membrii influenți ai partidului de guvernământ nu a fost tocmai cordială, având în vedere că nu a dat drumul la bani așa cum ar fi vrut partidul. Din acest motiv, el a fost acuzat de alți miniștri de “miopie fiscală” și de faptul că tratează bugetul ca o chestie contabilă și nu ca un mijloc de dezvoltare a României prin investiții.
“Am auzit multe lucruri despre mine, de la «filozof fiscal», când vorbeam despre impozitarea pensiilor, care deja în șase luni a ieșit din zona filozofiei fiscale și a intrat în zona disputelor politice, am auzit despre «miopul de la Finanțe», despre «playboy-ul de la Finanțe». Fiecare om pune etichete. În mod evident etapa în care suntem acum este alta decât cea pe care mulți membri ai Guvernului au visat-o.”

În continuare, Vlădescu a amintit că a fost coleg cu ministrul Radu Berceanu și în 2006, nu doar în 2010, și că a fost darnic cu acesta.
“Inclusiv domnul Radu Berceanu a fost coleg cu mine într-o perioadă în care puteam și-mi permiteam să fiu darnic și nu eram miop și în ciuda faptului că în 2006 Ministerul Finanțelor era foarte darnic cu cheltuielile de infrastructură, existând resursele, rezultatele au fost extrem de limitate”, a arătat Vlădescu.
El a afirmat că se roagă în fiecare an ca fondurile alocate infrastructurii să fie cheltuite.
Vlădescu spune acum că situația fi­nanțelor țării este destul de stabilă după tăierile de salarii și programul de reducere a aparatului bugetar. În același timp, el spune că România are nepărat nevoie de recâștigarea încrederii investitorilor, pentru că fără bani externi nu putem avea o creștere economică susținută.
El nu crede în planurile prezentate de partide, de reducere a TVA sau modificare a taxelor în sensul scăderii lor. El crede că la anul România va avea o creștere economică, dar aceasta va fi insignifiantă, de numai 1%, care este puțin față de necesarul economiei.