Există în București și în țară licee care nu-și uită tradiția. Între ele, Colegiul Național „Spiru Haret”, cu peste o sută de ani de activitate (în septembrie 1913, clasele „divizionare” din Liceul „Matei Basarab” s-au mutat într-un local din Strada Brătianu, nr.1, cu conducere proprie, arhivă proprie și personal administrativ, iar în 1920, prin decret regal, școlii i se recunoaște titlul de „Liceul Spiru Haret”). În fruntea grupului de cadre didactice se afla pe atunci Ștefan V. Nanul, fost student al lui Titu Maiorescu și doctor în lingvistică, la Leipzig, director al liceului în două perioade 1913-1920 și 1926-1928. Ștefan Nanul a avut ideea să înființeze o revistă a liceului, pe care a numit-o „Vlăstarul”. Primul număr a apărut la 25 Decembrie 1923 (foto 1), sub îndrumarea lui V.V. Hanes, doctor în Litere. Seria veche a fost editată neîntrerupt până în anul 1942. Seria nouă a fost tipărită, cu întreruperi, începând cu anul 1968. În prezent, apare seria a V-a. Au debutat în această revistă: Nicolae Ciorănescu (1923), Haig Acterian (1925), Barbu Brezianu (1928), Nicolae Steinhardt (1929), Dinu Erbiceanu (1930), Alexandru Dumitrescu-Baranga (1934), Gheorghe I. Florian (1936), Dinu Pillat (1937), Vlad Cunescu (1940), Anca Monica Lăzărescu (1969), Mariana Zaharescu (1971), Cristina Iliescu (1981), Oana Popa (1989), Ana Pasti (1997).
Printre alți elevi celebri ai liceului îi putem aminti pe matematicianul Grigore Moisil, istoricul religiilor Mircea Eliade, filosoful Constantin Noica, matematicianul Nicolae Teodorescu, filologul Virgil Ștefănescu-Drăgănești, scriitorul Octavian Paler, poetul Dinu Pillat, istoricul Dan Berindei, inginerul și omul politic Sergiu Cunescu, istoricul Paul Cernovodeanu, filologul Petru Creția, istoricul Nicolae Șerban Tanașoca, prozatorul Petru Popescu, profesorul universitar Matei Cazacu, prozatorul Bedros Horansagian, filosoful Andrei Pleșu.
În urmă cu doi ani, o mână de elevi îndrumați de un grup de profesori inimoși (printre ei, Alexandru Constantinescu, cel care păstrează în biroul său de director colecția veche a „Vlăstarului”, la loc de cinste, și Corina Buzoianu, profesoară de română, redactorul șef coordonator al revistei actuale – firește, profesorii inimoși sunt mult mai mulți, regretăm că nu-i loc să-i amintim pe toți) a hotărât să readucă la viață această revistă într-o nouă formă (foto 2), cu un nou design, mai atrăgător. Conducerea liceului le-a alocat o sală specială celor care se ocupă de revistă, unde se întâlnesc și elaborează planuri.
În iunie 2014, ,,Vlăstarul” a câștigat Titlul de Laureat la Concursul Național de reviste școlare. Mai mult, Andreea Velicu, una dintre graficienele revistei, a obținut o diplomă specială pentru tehnoredactare.
În ultima serie a revistei „Vlăstarul” au debutat și elevii: Avădănei Răzvan (proză și poezie), Andrei Dumitrescu (editorial), Radu Cucu (aplicații IT), Alexandru Culcea (poezie), Alex Ștefănescu (eseu critic), Alexandru Gogoașă (poem epic), Rareș Antemir și Bianca Bădoi (interviu). E posibil ca pe unii dintre aceștia, dacă nu pe toți, să-i regăsim peste ani printre numele care se vor remarca într-un domeniu sau altul.
S-a ajuns la asemenea performanțe întrucât profesorii știu să le cultive elevilor iubirea de carte și de lectură – prin discuții, referate, invitarea unor scriitori să se prezinte și să vobească despre creația lor sau despre carte pur și simplu. Un singur exemplu poate fi elocvent: profesoara de română care este și redactor șef al revistei le-a propus elevilor să urmărească emisiunea „Omul care aduce cartea” cu Dan C. Mihăilescu (de la Protv), să-și aleagă o carte prezentată de acesta, să o discute în fața celorlalți elevi, eventual în prezența autorului. Asemenea inițiative deschid minți, cu certitudine.
