Încă nu se poate pune problema ca un executiv român, care primește chiar și un pachet de beneficii de expat, să încaseze venituri anuale de un milion de euro, la fel cum fac cei care conduc afaceri din sediile centrale ale multinaționalelor europene sau americane, spun specialiștii în resurse umane.
“Executivii de top români ar putea ajunge la asemenea salarii când vor coordona afaceri prezente în 20 de țări și vor avea cifre de afaceri de peste un miliard de euro. În opinia mea, singura companie care avea potențial de dezvoltare și al cărei executiv ar fi putut ajunge la această sumă era Rompetrol, dar a fost vândută. Nu avem companii românești cu asemenea potențial, nu avem o companie proprie de petrol, de exemplu”, este de părere Alina Popescu, reward manager în cadrul companiei de consultanță în management Hay Group România, care realizează în fiecare an studii salariale.
Pe de altă parte, există persoane în România care au câștigat anul trecut peste un milion de euro. Cel mai bine plătit avocat a câștigat anul trecut aproape 3 milioane de euro, adică 250.000 de euro pe lună, potrivit informațiilor de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, echivalentul pachetului salarial oferit celui mai bine plătit CEO plasat de headhunteri. Și brokerii care primeau, pe lângă salariile fixe, comisioane de tranzacționare și care intermediau tranzacții mari ajungeau destul de ușor la venituri comparabile cu cele ale executivilor străini.
“Salariile executivilor români sunt încă mai mici față de salariile câștigate de executivii care ocupă aceleași poziții în alte țări. Dat fiind și contextul economic, e destul de evident faptul că sunt foarte puțin probabile creșterile salariale semnificative, indiferent de domeniu sau scară ierarhică. În domeniul avocaturii sau în domeniul bancar, spre exemplu, diferențele de salarizare vor fi ceva mai mici între români și străini, dar rămân semnificative”, susține Alina Vuluga, global mobility coordinator în cadrul companiei Interdean, care oferă servicii de relocare pentru executivi.
În Vest, un CEO ia 700.000 de euro pe an
Nu de aceeași părere este însă Adriana Păun, managing director al firmei de consultanță în HR Păun HR Consult din Bruxelles și fondator al Top Executive Agency, agenție care oferă servicii de consultanță pentru managerii de top care vor să-și schimbe jobul sau să-și găsească un loc de muncă.
“Pachetul salarial al executivilor din România este similar cu cel din alte țări, din punctul de vedere al câștigului net, desigur, dacă luăm în calcul firme comparabile ca mărime și cifră de afaceri. În Europa de Vest salariul depinde de valoarea jobului pe piață (care fluctuează ușor de la an la an așa cum arată sondajele anuale), dar și de atributele celui care ocupă postul (vârstă și/sau ani de experiență, vechime în companie sau în industrie). Cu foarte puține excepții, în Vest se discută de salariul brut și nu de cel net”, spune Adriana Păun. În 2010, clienții Adrianei Păun au fost executivii care aveau nevoie de consiliere în carieră și care au fost recrutați în multinaționale la nivel de președinte de regiune din Marea Britanie sau în firme europene cu business internațional sau regional la nivel de CEO sau CFO.
“Pentru un președinte EMEA într-o multinatională cu sediul în Marea Britanie salariul anual brut oferit a fost de 380.000 de lire sterline și bonus de 40%. Un CEO în Franța într-o firmă de servicii primește un salariu anual brut de 250.000 de euro și un bonus de 50%. Diferența dintre brut și net este importantă, spre exemplu, în Belgia, netul poate reprezenta 45% din salariul brut”, mai spune Păun.
Executivii locali cu funcții de CEO sunt de fapt business unit manageri
Salariile executivilor români au crescut foarte mult în ultimii ani, ca urmare a unei piețe în care nu existau prea mulți candidați capabili, ceea ce a făcut ca “prețul” lor să crească. Cu toate acestea, ei rămân doar reprezentanții în teritoriu ai adevăraților CEO.
“O țară cu reprezentativitate multinațională pe piața locală care are un CEO la New York nu-i va considera pe executivii români
altceva decât business unit manageri pentru afacerea din România, intern, ei nu sunt considerați CEO”, adaugă Popescu.
Un studiu al Hay Group arată că România este pe primul loc din Europa în ceea ce privește puterea de cumpărare a șefilor, iar salariile din top management sunt de zece ori mai mari decât cele ale salariaților cu funcții administrative. Cum e în alte state?
“În țările din Vest, profilul executivilor care conduc marile corporații s-a dezvoltat în timp și în economii stabile. În orice caz, și în Vest salariile top managementului sunt foarte ridicate față de joburile exclusiv de execuție, anume un CEO poate fi plătit și în vest de 10-15 ori mai mult decât un job de secretariat într-un punct de lucru”, a mai spus Păun. Ea a mai precizat că această diferență s-ar putea aplica în cazul în care respectivul CEO să aibă, de exemlu, 59 de ani și responsabilitate pentru 30.000 de angajați, conducând o firmă care realizează 15 miliarde de euro cifra de afaceri, iar angajatul care se ocupă de secretariat sau face o activitate de întreținere tehnică a unor mașini are numai 26 de ani. În general, în majoritatea țărilor din Europa, cu excepția celor nordice, la privat nu se discută despre raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu, pentru că salariile mari sunt puține la număr.
Athena Tavoulari, managing director al firmei de executive search Stanton Chase International, este de părere că, dacă raportăm niveluri salariale ale executivilor locali, românii de pe poziții de CEO câștigă mai puțin decât germanii sau francezii, însă expații care conduc companiile din România câștigă mai mult decât executivii locali din alte țări.
“Dacă în România un executiv de top dintr-o companie mare câștigă între 100.000 și 150.000 de euro pe an, pachetul unui executiv de top german începe de la 150.000- 200.000 de euro pe an. Costul vieții reprezintă principalul motiv pentru care există diferențe salariale între executivi”, a spus Tavoulari.
Doar acționarii ar putea încasa în prezent un milion de euro
În opinia lui Markus Imgrund, senior project manager în cadrul firmei de consultanță în management Horvath&Partners, executivii români ar putea ajunge la venituri anuale de un milion de euro în următorii ani, în care să fie incluse și bonusurile.
“Adesea în pachetele oferite celor cu funcții de CEO partea fixă e destul de mică, iar veniturile variabile sunt foarte mari. Dacă luăm în considerare acest lucru, este aproape sigur că românii vor putea încasa aceste sume”, a spus Imgrund. Pachetele oferite executivilor de top sunt influențate de felul în care performează compania pe termen scurt, ceea ce ar putea afecta sustenabilitatea companiei pe termen lung.
“Pot să-mi închipui că deja există câteva cazuri în care executivii câștigă un million de euro pe an pentru acei oameni care sunt deja și acționari în companie și de asemenea opțiunea de a obține acești bani”, mai spune Imgrund.
Salariile șefilor nu au scăzut în criză
Partea fixă din pachetele de beneficii oferite executivilor nu a scăzut, însă majoritatea managerilor de top au primit bonusuri mai reduse. O mare parte din companiile care au operat reduceri de personal au determinat fie dispariția unui nivel managerial, fie asumarea mai multor responsabilități de către unii manageri, care lucrau pe două joburi pentru același salariu.
“Acolo unde a fost posibil, unii expați au fost rechemați în țara de origine și înlocuiți cu angajați locali mai puțin costisitori. Altă măsură a fost limitarea călătoriilor internaționale sau efectuarea acestora cu bilete economice”, a mai spus Păun.
Deși au redus din beneficii, aceasta nu este o tendință principală în ceea ce privește politica de remunerare a companiilor, iar expații beneficiază în continuare de un buget pentru relocare, care crește direct proporțional cu poziția în companie.
“Una dintre schimbările majore pe care le vedem în abordarea companiilor asupra relocărilor internaționale este tendința de reevaluare a furnizorilor la nivel global. Ne referim aici în principal la furnizorii folosiți pentru transportul de efecte personale, consultanță în imigrări și taxare internațională. Ca să rămâi un furnizor de încredere în această perioadă, cu siguranță trebuie să fii mult mai cost-effective decât acum doi ani”, adaugă Vuluga. Anul trecut, Interdean România a relocat aproximativ 450 de familii, iar în primele opt luni ale acestui an a reclocat aproape 300 de familii.
“Motivul relocării este același: unde nu există forță de muncă locală specializată, multinaționalele își trimit oamenii formați în interiorul companiei pentru a favoriza o creștere sănătoasă a businessului local”, a mai spus Vuluga.
Cele mai mari cheltuieli ale companiei în cazul în care dorește să relocheze un manager sunt cele legate de locuință (cuprinse între 2.000 și pot ajunge până la 6.000- 7.000 de euro pe lună), de școlarizare a copiilor (pentru care taxele ar putea ajunge la 20.000 de euro pe an) și obligațiile fiscale aferente pachetului de beneficii pentru expați. Companiile au încercat să reducă pe cât posibil aceste cheltuieli prin reducerea bugetelor alocate casei, oferindeu-le variante expaților. “Există spre exemplu companii care, în loc să ofere din start un buget pentru locuință de 4.000 de euro pe lună, le oferă acum angajaților un buget de 3.500 de euro/lună, cu posibilitatea ca, în cazul în care este selectată o locuință mai ieftină, angajatul să primească timp de un an, un bonus salarial egal cu suma economisită”, mai spune Vuluga.