Acesta este doar unul dintre bancurile care ironizează cele mai slabe rezultate din istorie ale elevilor care au susținut examenul de bacalaureat în acest an. Mai în glumă, mai în serios, implicațiile aduse pe piața muncii de o generație formată din peste 110.000 de tineri care nu au reușit să promoveze examenul definitoriu pentru evoluția profesională sunt mult mai grave. Cine va angaja un tânăr care nu știe să redacteze corect un CV sau să scrie un e-mail, care nu știe când să pună doi de “i” sau cum să folosească adverbul “decât”? Când și cine ar trebui să-i îndrume pe elevi în carieră? Poți ajunge pe o poziție de management dacă ai astfel de deficiențe?
George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuți și controversați head-hunteri de pe piața locală, spune că selecția și evaluarea în funcție de CV-ul transmis de candidați se face după nivelul poziției solicitate de aceștia: dacă pentru o poziție de entry-level se ia în considerare mai mult forma CV-ului (cum arată CV-ul, coerența și logica în exprimare, greșelile de gramatică sau de vocabular), la cei care aplică pentru poziții de top management se analizează CV-ul mai mult pe fond (experiență, realizări, certificări sau abilități).
“Este și normal să fie așa, când un angajator primește în urma
unui anunț 100 de CV-uri identice, la care diferă doar numele și
numerele de telefon: «M-am născut, am facut liceul și apoi Spiru
Haret…». Dintr-un astfel de CV de începător, chiar și foarte
scurt, se pot trage surprinzător de multe concluzii, spre furia
candidaților, care nu de puține ori mi-au spus-o verde-n față:
«E-te-te, specialistul lui Pește, păi asta-i important în viață, că
scriu eu «cunoștiințe» «noștrii» și «promt»? Dom’le, important e ce
știe omu’ să facă și cum se descurcă în viață”, a spus Butunoiu.
Adesea, interviul de angajare rămâne singura metodă de evaluare a
tinerilor absolvenți (acesta rămânând singurul criteriu de
diferențiere între candidați) și că a respins de multe ori tineri
care veneau la interviu pentru o poziție de entry-level în cadrul
firmelor sale.
“A creea”, “î-mi” și “Pipătescu”- cum se exprimă viitoarea generație de angajați
Elena Gîrlea, profesoară de limba română la un liceu din București și evaluator în cadrul examenului de bacalaureat din acest an, spune că în ultimii ani s-a remarcat o creștere a numărului de greșeli pe care le fac absolvenții de liceu la examene.
“De cinci ani încoace au început să abunde lucrările de greșeli gramaticale. Cele mai frecvente sunt cele legate de folosirea incorectă a cratimei, folosirea lui «decât» în construcții afirmative, omiterea lui «pe», trecerea de la singular la plural, dezacordurile sau problemele legate de câte litere de «e» cuprinde verbul «a crea». Eu am inițiat înființarea în acest an a unui cerc de limba română, dar elevii nu sunt interesați să învețe”, a spus Gârlea. Ea a corectat în acest an lucrările unor elevi care au învățat la liceele din zonele Rahova și Ferentari, unde au picat peste 80% din cei care au dat examenul de bacalaureat la limba română. Anul trecut, ea a corectat lucrările elevilor din liceele bune din Capitală, unde majoritatea absolvenților de liceu au și promovat examenul.
“Mai nou, am observat că elevii au început să folosească formulări greșite și în exprimarea orală și să vorbească mai mult monosilabic. Cred că de vină pentru această situație este și faptul că vorbesc mult pe messenger”, a mai spus Gârlea. O parte din greșelile întâlnite în acest an în lucrările de la limba română au fost de aproximare fonetică, în sensul că foarte multe greșeli erau întâlnite în cadrul mai multor lucrări, unde probabil s-au dictat răspunsurile, iar “Pipătescu” în loc de “Tipătescu” și “dispete” în loc de “dispută” sunt doar câteva din formulările frecvent întâlnite de unul dintre profesorii care a corectat lucrări de bac în 2011.
Mai bine de jumătate din cei peste 200.000 de tineri care au dat examenul de bacalaureat în acest an nu au reușit să obțină 6 la examen – media notelor la bacalaureat – astfel că rata de promovabilitate a ajuns la 45,7%, după contestații elevii înregistrând cea mai slabă evoluție din istoria învățământului.
Recruiterii spun însă că și absolvenții, chiar cei de studii superioare și cu experiență în management, fac greșeli elementare în exprimare.
“Că CV-urile și speech-urile candidaților sunt pline de «fi
deștept, nu fii prost, promt, cunoștiinte, noștrii, o parte din
candidați a picat (asta spun și reporterii de la televizor),
secretara a cărei priviri, ca să nu mai vorbesc despre “«eternul»
postul care l-am avut…”, asta nu mai e o surpriză pentru nimeni. Ba
dimpotrivă, aș putea spune, mai degrabă iese în evidență un CV care
nu are astfel de formulări și de greșeli”, a mai spus Butunoiu,
fondatorul companiei cu același nume, care conduce un business de
430.000 de euro.
Când șeful este agramat, nu impune “cunoașterea limbii române” drept criteriu de selecție
Profesoara de limba română Gârlea este însă convinsă că elevii care nu au promovat examenul în această sesiune vor reuși să promoveze dacă nu la toamnă, anul viitor și vor face și facultate. Nu e de mirare, având în vedere că există manageri care nu țin cont la angajare de greșelile candidaților, pentru că și ei, la rândul lor, au fost la fel.
“În cazul pozițiilor de top, aceste greșeli nu mai au nicio relevanță și nu au intrat în discuție aproape niciodată, angajatorii nu dau doi bani pe ele, deși unele dintre ele pot ascunde probleme mai serioase de personalitate, de logică, de inteligență, ca să nu mai vorbesc despre cultura generală și de legăturile acesteia cu performanța în business. Printre managerii de top sunt puțini cei care nu fac greșeli de gramatică sau de vocabular; prin urmare, nu e de mirare că nici nu dau importanță acestor lucruri când sunt ei în postura de angajatori, la rândul lor”, a mai precizat Butunoiu.
În opinia lui Bogdan Mitrofan, HR Business Partner în cadrul Orange România, este inevitabil să nu se observe greșelile în exprimare ale candidaților atunci când vin la interviu, însă este important ca recruiterul să treacă – pe cât posibil – de aceste bariere. “Imaginați-vă doi teutoni la un turnir. Unul relaxat, cu experință, un altul… la primul său exercițiu de acest fel, în fața unui juriu ce l-ar putea descalifica. Credeți că nu i-ar tremura mâna pe sabie? Da, ar putea fi descalificat pentru că se bâlbâie sau pentru că a făcut un dezacord. Pe de altă parte, cu răbdare, ai putea vedea ce stă în spatele armurii și de asemenea ai putea observa potențialul lui de a deveni un senior cândva. Situațiile sunt atât de diferite, încât este greu să dai un verdict general valabil”, a spus Mitrofan.
Pe măsură ce România își pierde avantajul unei țări cu forță de muncă ieftină, calificarea angajaților va deveni un “must-have” pentru creșterea economică.
Potrivit unei analize a ZF, cei peste 110.000 de absolvenți de liceu care nu au reușit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011 reprezintă o generație care producea și consuma bunuri și servicii în economie de aproape un miliard de euro, aceasta fiind valoarea cumulată a investițiilor în educație, a consumului de bunuri și servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenți, a taxei de școlarizare sau a impozitelor plătite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absolvenților de studii superioare.
Cum vor reuși acești tineri să intre pe piața muncii, să poată lucra în multinaționale și să răspundă la e-mailurile trimise de la headquarter?
“Cred că tinerii învață singuri să redacteze e-mailuri, dacă nu,
vor fi nevoiți să învețe. Îmi amintesc vremea când, fiind elev în
școala primară, corespondam prin scrisori cu un văr. La școală ne
învățau cum să punem titlul, distanța primului paragraf, cum să
îndoim marginea hârtiei astfel încât să delimităm o line etc. Acum
avem șabloane prestabilite în Outlook și Word. Totul e mai simplu”,
a precizat Bogdan Mitrofan de la Orange.
Nici cei cu experiență nu știu să-și redacteze CV-urile
Avocata Melania Ghizdeanu spune că atunci când s-a ocupat de recrutări, se baza pe CV-urile venite de pe site-urile de recrutare, care aveau o calitate destul de slabă, din cauză că nu există modele de CV-uri actualizate pe site-urile noastre care să fie în conformitate cu tendințele de pe piața europeană sau americană.
“CV-urile
erau pline cu foarte multe informații personale, mai multe decât
erau necesare. Descrierea experienței profesionale era făcută în
mod superficial, nimeni nu a evidențiat, de exemplu, abilitatea de
a coordona o echipă – nu scriau câte persoane au avut în subordine
sau ce ordin de mărime aveau bugetele gestionate, care a fost modul
în care ei s-au implicat în această supervizare sau coordonare. În
general, lucrurile de esență pentru cineva care vrea să angajeze
sunt cu totul trecute cu vederea de către candidați”, a spus
Ghizdeanu, care conduce compania de consultanță juridică de
business Melania Ghizdeanu Law Office. Anterior, ea a condus timp
de șase ani departamentul juridic al grupului siderurgic Tenaris.
Ea a mai precizat că CV-urile sunt redactate în formate simpliste,
care nu se pliază pe ceea ce caută angajatorul și care nu permit
cititorului să vadă ce profil are candidatul și că astfel de cazuri
se întâmplă și în cazul candidaților care au experiență de lucru în
multinațională.
Nu de aceeași părere este însă Ioana Marcu, directorul de resurse umane al Orange România, care spune că există suficient de multe informații pe internet despre cum se redactează un CV.
“Multe din aplicații sunt în limba engleză, dar și în aceste condiții nu cred că sunt cazuri semnificative de greșeli gramaticale. În funcție de poziția căutată și de experiența candidatului, poate fi descalificat sau nu din acest motiv, dar în mod cert că un astfel de candidat nu intră în interviu cu speranțe mari din partea angajatorului”, a spus Marcu.
Indiferent pe ce poziții și în ce companii vor reuși să se angajeze tinerii care au făcut istorie în învățământul românesc, ei nu fac decât să marcheze rezultatul celor peste 100 de schimbări aduse la legile învățământului în 20 de ani de capitalism. Până când profesorii nu vor avea salarii mai mari și care să nu fie influențate de promovabilitatea elevilor la clasă (profesorii care lasă mai mult de 50% din elevii unei clase corigenți sunt acuzați că nu reușesc să-i motiveze să învețe și sunt plătiți în funcție de numărul de elevi promovați), este greu de crezut că școala va furniza candidați bine pregătiți pentru piața muncii. Iar pierderile pentru economie sunt în valoare de “procente din PIB”, după cum spunea Vasile Iuga, country manager al firmei de audit și consultanță PricewaterhouseCoopers.