Bancherii nu se vor grăbi să ieftinească ipotecarele în lei, care ar rămâne singura alternativă pentru clienții care doresc să se împrumute pentru a-și cumpăra o casă, în condițiile restricțiilor pe care BNR le pregătește la finanțările în valută, consideră analiștii.
“Ieftinirea creditelor în lei poate veni numai din scăderea dobânzilor interbancare. Marja fixă a băncilor este destul de mică în acest moment la creditele imobiliare, de circa 3-3,5%, astfel că ieftinirea nu poate veni de aici. Depinde de cum va evolua și dobânda de politică monetară”, consideră Liviu Andrei, directorul general al brokerului de credite Alliance Finance.
Un nou regulament al BNR, aflat deocamdată în faza de proiect, vizează limitarea sumei împrumutate la cel mult 70% din valoarea garanției în cazul creditelor imobiliare în valută, față de 85% la finanțările în lei.
Măsura vine în condițiile în care mai mult de 95% din creditele ipotecare acordate în prezent sunt în valută, în condițiile în care diferența de dobândă între lei și euro rămâne semnificativă. Diferențialul de dobândă ajungea la sfârșitul lunii iulie la circa trei puncte procentuale. Dobânda anuală efectivă medie la finanțările în euro era de 6,4% pe an, în timp ce la lei lei ajungea la 9,4% pe an, potrivit datelor BNR.
De exemplu, la un credit ipotecar în valută 40.000 de euro, la o dobândă de circa 6% pe an, clientul achită după 30 de ani 94.000 de euro. La un credit cu o valoare similară, dar în lei și cu o dobândă mai mare cu trei puncte procentuale, suma rambursată de client la finalul celor 30 de ani de contract este însă de 527.000 lei (echivalentul a 124.000 de euro). Rata lunară la un împrumut în lei este mai mare cu echivalentul a 85 de euro.
Totodată, băncile vor fi nevoite să elaboreze scenarii de risc mai drastice pentru a se asigura că gradul de îndatorare al clientului nu va depăși pe întreaga perioadă până la scadență nivelul maxim stabilit prin normele proprii de finanțare. La creditele în euro, de exemplu, băncile trebuie să ia în calcul o fluctuație a cursului valutar cu 35%.
Analistul financiar Dragoș Cabat consideră că este posibil ca dobânzile să crească, mai ales cele la valută, dar și cele la împrumuturile acordate în lei, având în vedere faptul că după noile reguli condițiile sunt mai restrictive.
“Volumul de credite acordate va scădea, iar pentru ca băncile să facă banii propuși, trebuie să majoreze dobânzile. Interesul băncilor este să facă profit. La creditele în valută vor crește costurile. Și la împrumuturile în lei ar putea crește dobânzile pe termen scurt, pentru ca după o perioadă să scadă”, a explicat fostul bancher Cabat.
El a amintit că băncile atrag linii de finanțare în valută de la băncile-mamă și trebuie să “facă rost de lei”, ceea ce ar putea induce presiune pe piața interbancară și ar putea duce la întărirea leului și creșterea dobânzilor pe piața interbancară. Finanțându-se ceva mai scump în lei, băncile pot să crească dobânzile.
Orice modificare de dobândă va fi strâns corelată cu cererea de credite și competiția de pe piață, cred analiștii.
“Nu cred că noile reglementări vor avea un impact pe dobânzi. Pe de-o parte, nu văd de ce să se înregistreze majorări de dobânzi deoarece riscurile asumate de bănci vor fi mai mici, iar bancherii vor avea un confort mai mare legat de rambursarea împrumuturilor. Nici scăderi de dobânzi nu cred că se vor înregistra, dar depinde foarte mult de competiție și de cererea solvabilă”, susține Lucian Anghel, economistul-șef al BCR.
Noul regulament al BNR vizează și creditele de consum, în cazul cărora perioada maximă de rambursare va fi redusă la cinci ani, cu un efect semnificativ asupra valorii sumelor împrumutate. “La creditele de nevoi personale sumele împrumutate vor fi mai mici din cauza scăderii perioadei maxime de rambursare. De exemplu, o persoană care s-ar încadra în prezent la un credit de 6.400 de euro ar mai putea lua doar 2.800 de euro în noile condiții”, a precizat Liviu Andrei
În cazul creditelor ipotecare, o alternativă ar putea să rămână programul “Prima casă”, în cazul căruia nu se aplică restricția privind avansul minim de 30%. Scenariul șoc privind deprecierea leului cu 35% în fața euro va fi luat în calcul însă și aici, astfel că în final sumele împrumutate vor fi mai mici. Prețurile locuințelor ar putea scădea la rândul lor.