Pentru că acopăr sectorul piețelor de capital la Ziarul Financiar sunt destul de des abordat de rude, colegi sau prieteni cu întrebări legate de modul cum aceștia pot să-și administreze mai bine propriii bani.
Numai deunăzi o amică m-a întrebat ce să facă cu economiile personale pentru că nu mai este mulțumită de dobânzile la depozite și ar vrea să se orienteze dacă se poate spre altceva cu câștiguri mai mari.
În mod normal o astfel de întrebare cere o analiză destul de detaliată cu privire la averea totală și veniturile periodice, apetitul de risc, la necesitățile viitoare de lichiditate și alte constrângeri de ordin financiar, însă pentru că era vorba de o sumă mică, nu avea experiență cu alte instrumente financiare și aveam o bănuială că va dori în scurt timp să-și cheltuiască banii, am îndreptat-o spre fondurile mutuale (jumătate din bani în fonduri monetare, 30% în fonduri de obligațiuni și 20% în fonduri de acțiuni), care reprezintă un portofoliu conservator.
Imediat am primit răspunsul: „Nu vreau acțiuni pentru că sunt riscante“ și am înțeles că acesta este mesajul care ajunge de obicei la urechile românilor: „Atenție, acțiunile sunt riscante, nu vă apropiați de ele!“. Între acțiuni și „vei pierde bani“ s-a pus practic un semn de egalitate și lumea vede doar partea goală a paharului.
Specialiștii în investiții au însă o altă perspectivă asupra a ce înseamnă riscul unei investiții. În industria investițiilor riscul este văzut de obicei ca o expresie a volatilității unui activ, adică cât de mult variază în plus sau în minus într-o anumită perioadă de timp.
Dacă un depozit practic nu scade niciodată, o acțiune poate să scadă, de exemplu, cu 10% în următoarele 3 luni, la fel de bine cum poate să crească cu 15%. În cazuri extreme, care au loc la intervale de câteva zeci de ani, acțiunile pot să scadă și cu 70%, cum a fost cazul în 2008, așa cum pot să-și dubleze valoarea, cum s-a întâmplat în anii 2002 și 2004, când indicele BET al bursei din București a urcat cu 120% și 100%, sau în 2009, când a crescut cu 60%.
Ce nu înțeleg mulți este că fără să-ți asumi riscuri mai mari nu ai cum să câștigi mai mult, riscul și câștigul mergând mână în mână. Fiecare dintre noi este recompensat direct proporțional cu riscul pe care și-l asumă.
Nu vrei riscuri? Stai la bancă cu dobândă de 3% pe an. Vrei câștiguri mai mari? Investești în acțiuni pe bursa de la București, direct sau prin intermediul fondurilor mutuale, și accepți că valoarea investițiilor tale poate să fluctueze destul de mult de la un an la altul, în schimbul unei prime (bonus anual) estimate de analiști în prezent la circa 7% – 9% peste dobânda bancară, adică pentru un randament anual așteptat de 10% – 12%.
Aceste randamente includ dividendele, adică profiturile care revin deținătorilor de acțiuni din profiturile pe care le fac companiile de pe bursă, și care în prezent aduc randamente peste dobânzile la depozite.
Analiștii estimează, de exemplu, pentru acest an un randament brut din dividende la Transgaz și Transelectrica, două dintre cele mai puțin riscante acțiuni de pe bursă, de 13% și respectiv 12%. La Petrom și Romgaz randamentul din dividende ajunge în prezent la circa 7%.
Cred că aceste cifre ilustrează destul de concludent că investițiile în acțiuni sunt foarte rentabile și în plus cei mai mulți dintre noi sunt capabili să-și asume riscuri mai mari decât ar putea crede.
De exemplu, Asociația Americană a Investitorilor Individuali (AAII), o instituție nonprofit fondată în 1978 al cărei scop principal este să educe publicul cu privire la planificarea financiară și conturile de pensii, recomandă investitorilor individuali cu vârstă de peste 55 de ani, adică în cazul cel mai conservator, să investească jumătate din economii în acțiuni (americane, internaționale și pe bursele emergente), iar restul în obligațiuni cu scadențe pe termen mediu și scurt, ignorând total depozitele bancare. Ei au calculat că o astfel de alocare ar conduce la o fluctuație medie anuală a portofoliului de investiții de 5,8%. Cu alte cuvinte, în medie, cu 100 de lei investiți poți să ajungi după un an să pierzi și să mai ai 94,2 lei (+ dividende), la fel de bine cum poți să câștigi și să ai 105,8 lei (+ dividende).
Pentru cei cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, aceeași instituție care și-a propus să educe publicul în investiții recomandă alocarea a 90% din bani pentru achiziția de acțiuni și 10% în obligațiuni pe termen mediu.
Între timp, populația din România are constituite depozite la bănci de 17,8 miliarde de euro cu dobândă de 3% pe an, iar în acțiuni românii au investiții de 17 ori mai mici, circa un miliard de euro, care le-au adus anul trecut câștiguri de circa 26%.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.02.2014