Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a susținut că România este la limită cu obținerea finațărilor ieftine pentru sursele financiare atrase de stat, ceea ce înseamnă că toată economia ar trebui să se pregătească să ia în calcul dobânzii mai mari.
De la începutul anului Ministerul Finanțelor face mari eforturi pentru a nu plăti la lei o dobândă mai mare de 7%, dar sumele pe care le obține sunt destul de mici în raport cu necesarul de finanțare. Însă presiunile băncilor de a obține o dobândă mai mare sunt destul de accentuate. La euro, Finanțele au plătit băncilor la sfârșitul lunii iulie o dobândă de 4,9% pe an, atrăgând 1,2 mld. euro. Luna viitoare Ministerul Finanțelor ar trebui să răscumpere obligațiuni de 1,4 mil. euro emise anul trecut, dar cel mai probabil va încerca rostogolirea lor având în vedere că finanțarea este la limită. “Suntem la limita finanțării relativ ieftine a deficitelor noastre. Dacă facem deficite mai mari, toată creșterea de deficit se duce pe dobândă, pe majorarea costului creditului”, a spus Isărescu.
În opinia guvernatorului BNR provocarea pe termen mediu este asigurarea stabilității fiscale fără a pune în pericol perspectivele de creștere economică. La anul strict numai din deficitul bugetar statul trebuie să facă rost de aproape 6 mld. euro. Dacă se mai pune la socoteală și necesarul pentru acoperirea datoriilor și dobânzilor, Finanțele trebuie să mai adauge 4 mld. euro.
Pentru finanțarea deficitului bugetar statul se bazează pe sumele împrumutate de la FMI și Comisia Europeană, iar situația a fost facilitată în ultimele luni de revenirea veniturilor după majorarea TVA. Potrivit evaluărilor FMI, nevoile de finanțare ale statului vor continua să pună presiune pe piața bancară anul viitor, creditul guvernamental urmând să urce cu aproximativ 34%, după ce anul acesta ar urma să urce cu 12,4% față de 2009.
Cu alte cuvinte, experții Fondului se așteaptă ca finanțările pentru companii private și persoane fizice să încetinească în 2011, în loc să prindă viteză. În schimb, va accelera tot creditul contractat de stat sub diferite forme.
De la izbucnirea crizei în toamna lui 2008 băncile au strâns șurubul la finanțare și au urcat costul creditelor provocând nemulțumiri generale în piață. Băncile transferă pierderile din creditele neperformante în costul împrumuturilor bune. Clienții buni platnici, neavând alternativă, sunt prinși în acest cerc prin majorări de dobândă sau de comisioane, plătind astfel și prețul neperformantelor.
Dacă pe piața monetară interbancară dobânzile sunt foarte mici, plasându-se între 3-6% în funcție de scadență, iar dobânda de politică monetară a BNR este de 6,25%, la credite dobânzile pentru companii se duc la circa 9%.
Până acum Finanțele au reușit să se încadreze în țintele de deficit bugetar sacrificând investițiile și amânând plata datoriilor către sectorul privat.
Potrivit informațiilor transmise de Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru ZF, plățile restante erau la 31 august de 2 mld. de lei (500 mil. euro), iar la sfârșitul lunii septembrie au ajuns la 1,5 mld. lei. Deși Executivul a promis FMI că vor fi plătite datoriile către mediul privat, s-a înregistrat doar o reducere de 0,5 mld. lei pe parcursul acestui an.
Sebastian Vlădescu, fostul ministru al finanțelor, spune că numai prin amânarea facturilor către companiilor private deficitul bugetar poate fi ținut sub control pentru a se încadra în înțelegerea cu FMI.
Șeful Consiliului Fiscal: Criză majoră a finanțelor publice
România se află în prezent într-o criză majoră a finanțelor publice, fără rezolvarea căreia nu este posibilă reluarea creșterii sustenabile a PIB, afirmă Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economistul-șef al Raiffeisen Bank. “La nivel macroeconomic, riscurile cele mai mari asupra stabilității macroeconomice provin în acest moment din zona finanțelor publice”, susține șeful organismului înființat în acest an pentru evaluarea și monitorizarea independentă a politicii finanțelor publice. El consideră că obiectivele majore pentru care a fost încheiat acordul de finanțare de 20 mld. euro cu FMI și UE au fost în mare parte ratate: nu a fost redusă factura socială astfel încât să se elibereze resurse din buget pentru investiții, arieratele în loc să scadă au crescut și sunt un blocaj major pentru sectorul privat, iar impozitele principale – TVA, CAS, accize – au fost majorate deși era vorba să fie menținute. În ciuda propunerilor avansate de Guvern pentru o relaxare fiscală în 2011, FMI le consideră premature și insistă pe menținerea obiectivului de reducere a deficitului fiscal la 4,4% din PIB anul viitor.
“Când scazi salariile cu 25% după un plus de 80% nu e austeritate, ci ajustare”
Guvernatorul BNR (desen) apreciază că programul de reformă
bugetară aplicat este de ajustare, nu de austeritate. “După ce ai
majorat salariile cu 80% în trei ani, o reducere cu 25% este
ajustare, nu austeritate. Incoerența este urmată inevitabil de
ajustare și de scăderea nivelului de trai. Măsurile de ajustare
sunt dureroase, dar sunt coerente. Nu sunt aplaudate niciunde în
lume”. Isărescu a mai spus că România este “țara proiectelor
neterminate”, referindu-se la dispersia banilor într-un număr
foarte mare de proiecte de investiții inițiate, dintre care puține
se finalizează. Iar factura socială este nesustenabilă din punct de
vedere financiar.
Guvernatorul BNR spune că numai cu dobânda și cursul de schimb nu
pot fi rezolvate toate. “Ajungi să nu mai rezolvi nimic. Complici
mai mult lucrurile. Politicile prociclice nu dau rezultate”.