La numai doua luni dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania este pe punctul de a declansa o criza inflationista si de a starni nemultumirea la Bruxelles, in contextul in care BNR reduce din dobanzile bancare iar guvernul slabeste cureaua fiscalitatii pentru a incuraja cresterea economica, scrie Wall Street Journal.
Un raport emis joi de Banca Nationala estimeaza ca inflatia va scadea anul acesta, chiar daca salariile vor creste, politica fiscala va deveni mai lejera si actualul deficit de cont se va mari la 10,5 % din produsul intern brut. Publicatia americana a calificat previzunile ca fiind mult prea optimiste.
Fondul Monetar International a criticat autoritatile romane pentru ca nu au actionat decisv in preintampinarea riscurilor ridicate de o economie supraincalzita si de un deficit de cont curent in continua crestere. In raportul din octombrie, reprezentantii FMI au declarat ca politicile fiscale si de salarizare ale guvernului reprezinta “o misiune greu de indeplinit pentru banca centrala”. Fara o coordonare corecta intre autoritatile fiscale si cele monetare, “dezinflatia va impune o crestere destul de agresiva a dobanzii”, acest lucru ducand la cresterea valutei si la saparea unei prapastii adanci in contul curent al tarii. Un flux abundent de fonduri europene pentru dezvoltare directionat spre proiectele de infrastructura va alimenta o economie unde creditul intern a crescut cu 94% in ultimul an, in timp ce salariile din domeniul public au crescut cu 79%, stimuland cresteri similare si in alte sectoare de activitate.
BNR a estimat pentru 2007 o rata a inflatiei de 4,6% pentru 2008, previziunile fiind mult mai optimiste de 4,1%. Pe termen lung, indicele de crestere a preturilor se va stabiliza sub pragul de 5%. BNR nu a precizat, insa, cat anume inseamna “termen lung”.
Daca 5% este mult sub pragul de 41% anuntat de Romania in 2000, procentul estimat de BNR este mult peste rata medie de 2,2% a celor 27 state membre UE pentru anul 2006. In plus, o inflatie anuala de 4% inregistrata in luna ianuarie marcheaza sfarsitul luptelor duse de Romania pentru imblanzirea preturilor.
Pentru statele membre ale zonei euro, urmatorul pas pe care ar trebui sa il faca Romania dupa aderarea la UE, indicele inflatiei este un criteriu important de departajare. O administrare mai putin riguroasa a inflatiei ar putea cauza Romaniei intarzieri in adoptarea monedei euro.
Pana in prezent investitorii nu s-au lasat descurajati de situatia indicatorilor economici. Numarul investitorilor straini directi s-a dublat anul trecut, acoperind mai mult de 90% din deficitul de cont curent. Doua treimi din executivii consultati de Ernst&Young au declarat ca Romania va ramane pana in 2009 destinatia preferata pentru investitorii straini directi. In plus, finantarile UE vor adauga un plus echivalent cu 12% din PIB in urmatorii trei ani.
Cel mai mare risc il reprezinta, potrivit declaratiilor guvernatorului BNR, “cresterea salariilor necorelata cu productivitatea”. Investitorii ar putea fi alungati de deficitul de cont cutrent destul de consistent, asa cum s-a intamplat in Ungaria si Islanda cand au existat presiuni asupra valutelor.
Florian Citu si Ciprian Dascalu, economisti la ING, au fost de acord ca nu exista semne ca economia va stagna, dar exista motive ca Banca Centrala sa fie ingrijorata ca o eventuala depreciere a monedei nationale va accelera inflatia.