Timp de decenii rolul Germaniei în Europa a fost acela de a asigura banii, nu conducerea, și având în vedere amintirile legate de războaiele mondiale, europenii au fost precauți în privința unei dominații germane, la fel și germanii înșiși, potrivit unei analize a cotidianului Washington Post.
Criza economică a zguduit puternic modelul postbelic al Europei și Germania ia din ce în ce mai mult deciziile. În timp ce multe state se chinuie să-și plătească datoriile, doar cancelarul Angela Merkel are destui bani pentru a-i salva. Iar prețul pe care îl cere Merkel – control mai puternic asupra modului cum funcționează economiile acestor state – declanșează semnale de alarmă în capitalele europene.
La Atena, protestatari îmbrăcați în uniforme naziste se plimbă pe străzi, ca aluzie la vechiul model al Germaniei. În Polonia, acuzțiile că Germania are ambiții imperialiste au devenit parte a campaniei pentru recentele alegeri prezidențiale.
Două scenarii pentru România, în urma summitului UE
Și chiar dacă liderii germani au căutat în ultimele săptămâni să calmeze temerile înaintea reuniunilor de la Bruxelles din aceste zile, tonul a sunat combativ, scrie Washington Post.
“Întrebarea cine ar putea accepta un model german a fost rezolvată de piețele financiare. Discutăm despre detaliile și amploarea măsurilor, nu de natura lor”, a spus un purtător de cuvânt al ministrului german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble.
Băncile germane sunt mai puțin expuse decât cele franceze la criza din Grecia. Germania s-a angajat, până în prezent, cu 290 miliarde de dolari la pachetele financiare pentru Grecia, Portugalia, Irlanda și oricine mai are nevoie – mult mai mult decât oricare altă țară din Europa.
Îndoielile legate de un rol mai mare în Europa sunt evidente și în Germania, unde Merkel se confruntă cu dezbateri tot mai dure privind măsura în care țara ar trebui să-și folosească banii pentru a ajuta alte state.
“Asta este probleme când conduci. Când Germania acționează există temeri că Germania va domina. Dacă Germania nu face nimic există temeri că se retrage din Europa”, a spus fostul ministru de Externe Joschka Fischer, care a cerut guvernului german să facă mai mult pentru a susține euro.
Pentru aproape jumătate de secol după Al Doilea Război Mondial, Germania s-a mulțumit să fie o putere industrială și a lăsat politica în seama Franței, care nu avea aceeași istorie de a folosi forța pentru a-și atinge obiectivele. Dacă Germania de Vest vroia să se întâmple ceva în Europa îi șoptea vecinului său francez, iar propunerea se făcea în comun. Chiar și amplasarea capitalei Germaniei Federale la Bonn, un oraș adormit lângă granița cu Belgia, simboliza orientarea europeană.
După căderea Zidului Berlinului, Germania mult timp divizată a anunțat că dorește reunificarea, stârnind temeri că o țară puternică în centrul Europei se va ridica din nou asupra vecinilor mai slabi. Pentru acceptarea unificării de către Franța, președintele Francois Mitterrand a cerut un preț ridicat: Germania să renunțe la moneda sa stabilă, marca, și să se lege de o monedă comună și prin extensie de Europa.
Sistemul a funcționat mulți ani. Dar timpul și circumstanțele favorizează Germania în rolul de conducător. Puterile continentale, între care Franța și Italia, au scăzut în influență, în timp ce în interiorul Germaniei precauția aproape a dispărut. Drapelul german, considerat un simbol al mândriei naționaliste, flutură din ce în ce mai mult în toată țara, scrie Washington Post.
Până în prezent, Germania s-a situat într-o zonă de mijloc – criticii ar spune că a evitat să-și asume sarcini de conducere – în privința abordării problemelor economice care afectează Europa de doi ani. În contextul crizelor din Grecia, Irlanda sau Portugalia, Germania a rezistat la a plăti nota și nu a conturat o viziune clară despre cum se pot evita probleme în viitor.
Pe termen lung, însă, experții susțin că Merkel are puține opțiuni pentru a se îndepărta de Europa, chiar dacă o astfel de direcție ar fi populară în rândul unei părți a electoratului. Germania face bani din produse și utilaje de calitate ridicată, pe care le vinde ulterior în afara țării, astfel că succesul său depinde de cei din jurul său. O recesiune în restul Europei ar lovi rapid și Germania.
La nivelul cancelariei germane există sentimentul că acum este momentul pentru planuri mărețe, notează cotidianul american, iar Merkel a cerut, în această lună, schimbări ample pentru impunerea unei coordonări mai bune a politicilor economice la nivelul celor 17 state membre ale zonei euro. Schimbările ar avea nevoie de ani pentru a fi implementate, însă un prim pas ar putea fi făcut la reuniunea G20 de pe 3 noiembrie.
Germania a fost “constant în poziția de a reacționa”, a spus Fredrik Erixon, șeful Centrului European pentru Politici Economice Internaționale din Bruxelles. Acum, însă, “se află în poziția de a dicta ce vrea în alte țări, iar aceastea trebuie să accepte”.
Dacă vor fi acceptate de restul liderilor europeni, propunerile vor împinge, probabil, zona euro către o direcție “mai germană”, un model care se bazează pe inflație redusă, deficite mici și restricții dure la împrumuturi. Franța pare dispusă să accepte această abordare într-o perioadă în care propriile finanțe nesigure nu îi permit să riposteze.
Totuși, mulți economiști, inclusiv de la FMI, au îndoieli că modelul german este cel mai potrivit pentru ieșirea din recesiune, având în vedere dependența țării de exporturi. Iar sentimentul faptului împlinit stârnește nemulțumiri puternice în Europa. Slovacia a blocat recent, pentru scurt timp, planurile de a consolida resursele fondului de urgență european. Chiar și vechiul aliat Austria opune rezistență.
“Pur și simplu nu pot accepta ca Germania și Franța să ia deciziile, pe care să le prezinte restului zonei euro. Nu există un consiliu economic sau un dictat. Avem o zonă euro cu 17 state”, a spus ministrul de Externe al Austriei, Michael Spindelegger, la un post de televiziune.
În Germania, această nemulțumire stârnește mirare.
“Toată lumea vrea la conducere, dar nimeni nu vrea să fie condus”, a spus secretarul de stat din ministerul german de Externe Werner Hoyer.