Romania se afla pe lista celor mai importante 20 de “piete emergente” (apartinand unor tari in dezvoltare) pentru gigantul software Microsoft, a declarat ieri la Bucuresti Silviu Hotaran, managerul general al companiei pentru regiunea Europei de Sud-Est.
Unul dintre criteriile luate in considerare de Microsoft pentru a trece o tara pe lista pietelor “emergente” este produsul intern brut care trebuie sa fie sub 9.000 de dolari (7.000 euro) pe cap de locuitor. Din zona de sud-est a Europei, numai Slovenia nu se incadreaza in aceasta categorie, pentru ca acolo acest indicator se situeaza la 16.000 de dolari, a spus Hotaran.
In lume exista aproximativ 150 de piete emergente, insa dintre acestea Microsoft a selectat 20, pe care le considera de importanta strategica pentru businessul sau. Primele patru pe lista sunt India, China, Rusia si Brazilia.
“Romania este pe unul din celelalte 16 locuri si sunt mandru sa spun ca acest lucru se datoreaza comunitatii locale de specialisti”, a spus Hotaran. “Comunitatea locala este un motor al cresterii industriei de software si aduce avantaj competitiv pentru Romania”.
O explicatie a acestei situatii? Calitatea scolilor romanesti, spune el. “Sistemele educationale au fost cat de cat mai bine puse la punct in tarile foste comuniste”.
El a mai spus ca in pietele emergente, care sunt foarte sensibile la pret, “trebuie inventate noi modele de business”. Iar una dintre solutii poate fi software-ul ca serviciu, pentru care utilizatorul plateste un abonament doar atat timp cat foloseste softul respectiv.
Iar Microsoft vrea sa sustina aceasta tendinta prin exemplul propriu.
Compania a inceput sa testeze modelul de comercializare prin abonament lunar a Windows-ului in cateva tari din zona baltica a Europei si il va aduce si in regiunea de sud-est: “Sunt dispus sa experimentez si aici acest lucru in 6 luni sau un an, fie in Romania, fie in alta tara din regiune”, a spus Hotaran.
“Mi-as dori ca Romania sa fie prima tara unde sa se intample acest lucru, insa este mai probabil sa aiba loc in alta parte”, a spus el pentru ZF.
Astfel, utilizatorul de Windows va plati un abonament lunar (de exemplu, 5 sau 10 dolari) in schimbul caruia va primi acces la versiuni imbunatatite, la programe care repara “gaurile” de securitate, precum si la alte tipuri de servicii.
“Experienta utilizatorului se va imbunatati considerabil”, iar directia de adoptare a acestei tendinte va fi probabil dinspre utilizatorul casnic inspre companii, este de parere Hotaran.
Modalitatea de plata ar putea fi asigurata de colaborarea dintre Microsoft si operatorii de telecomunicatii, acestia avand deja pus la punct un sistem de facturare lunar, a spus Hotaran. Astfel, utilizatorul ar putea plati in fiecare luna abonamentul la Windows trimitand un simplu SMS.
Modelul software-ului ca serviciu are avantajul ca utilizatorul primeste imediat valoare in schimbul investitiei si, in plus, nu mai este atat de dependent de compania furnizoare, a explicat Hotaran, dand un exemplu din lumea bancara.
“Acum 50 de ani, bancherul tau era Dumnezeu, pe la el treceau toate operatiunile financiare. Astazi, a aparut internet-banking-ul si tot felul de facilitati si produse, incat clientii sunt mai putin fideli unei singure banci”.
Piata mondiala de software ca serviciu a valorat 3,9 miliarde de dolari in 2003 si va creste pana la 9 miliarde de dolari in 2009, conform unor date IDC prezentate de oficialii Microsoft.
Regiunea Europei de Sud-Est este bine vazuta de catre conducerea Microsoft datorita rezultatelor foarte bune din ultimul timp.
De pilda, in anul fiscal incheiat in vara trecuta, pietele din Europa Centrala si de Est au adus jumatate din cresterea totala a regiunii EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), a spus Hotaran.
Cheltuielile cu IT-ul in regiune au fost de 2,7 mld. dolari (2,1 mld. euro) anul trecut si vor ajunge la 4,5-5 mld. dolari in 2009.
“IDC indica o crestere de 13% pe an pana in 2009. Comunitatea locala trebuie sa faca eforturi pentru a putea spune ÃIDC, n-ai avut dreptateÃ, iar cresterea sa fie mult mai mare de atat”, a spus directorul Microsoft pe regiune.
Romania s-a conturat ca o destinatie interesanta pentru companiile care doresc sa faca outsourcing (realizare de programe si servicii in afara firmei – n.r.), a adaugat el, dand exemplul unor companii precum Alcatel, Siemens, HP sau IBM.
Desi acest lucru este pozitiv pentru economie si creeaza oportunitati, “noi nu vrem ca aceasta comunitate locala sa fie atractiva pentru outsourcing, adica sa lucreze pe salarii mici. Vrem sa crestem si sa cream proprietate intelectuala”, a spus Hotaran. mihai.musatoiu@zf.ro