Palatul Parlamentului (Casa Poporului) din București este o moștenire a erei comuniste, o clădire colosală din centrul orașului, pe care România se chinuie să o întrețină încă din 1989, însă care nu are nici un proprietar de drept, scrie wirtschaftsblatt.at.
Casa Poporului este una dintre cele mai mari clădiri din lume, construcția ei începând în 1984 și fiind finalizată în 1997. Structura-gigant a fost ridicată într-o perioadă când cozile la magazine și restricțiile erau la ordinea zilei.
În prezent, deși situația economică din România s-a schimbat, nu sunt încă destui bani pentru a putea întreține fără probleme vestigiile comuniste imense rămase în urma regimului lui Ceaușescu. Întreținerea și încălzirea Casei Poporului, care a costat 3 miliarde de dolari, se ridică la costuri mult prea mari pentru primăria Capitalei. Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, a făcut mai multe apeluri pentru atragerea de fonduri europene care să susțină financiar orașul și să împiedice lăsarea în paragină a unor aripi sau clădiri întregi din moștenirea comunistă.
Una din principalele probleme cu care se confruntă în atragerea de fonduri europene este statutul Casei Poporului, care nu figurează nicăieri în registrele Statului, nefiind deținut de acesta în mod oficial. “Casa Poporului” nu are un proprietare oficial, fiind o clădire a nimănui, ceea ce face imposibilă apelarea la fondurile europene.
În timpul comunismului, întreținerea și costurile de construcție nu erau o problemă, însă după prăbușirea regimului lui Ceaușescu, clădirea a devenit o povară pe care orașul trebuie să o poarte. Palatul Parlamentului are 1.100 de camere și 12 etaje, cu încă 4 niveluri adiționale subterane. Clădirea are o suprafață de 340.000 de metri pătrați.
Casa Poporului, unul dintre cele mai puternice simboluri ale comunismului, “trona” peste București chiar și înainte de finalizare, fiind punctul dominant al orașului.Pentru a fi construită, unul dintre cele mai vechi cartiere ale Capitalei, Uranus, a fost demolat. Pentru construcția Casei Poporului au fost demolate numeroase clădiri din cartierul istoric al bucureștiului, precum și 19 Biserici Ortodoxe, 6 Sinagogi evreiești și 3 Biserici Protestante. Peste 30.000 de oameni au fost mutați din fostele locuințe, care au fost demolate pentru a face loc megastructurii.