Banca Centrală Europeană (BCE) pare să fi cedat presiunilor de a se implica mai mult în salvarea Greciei, caz în care crește considerabil probabilitatea ca statul elen să primească mult așteptate noi fonduri de la creditorii internaționali. Ironic, primirea banilor ar reprezenta un stimulent puternic pentru Grecia să-și declare default-ul și să iasă din zona euro, apreciază editorialistul Alen Mattich, de la The Wall Street Journal.
BCE nu se mai așteaptă, probabil, să primească în totalitate ceea ce Grecia îi datorează pentru obligațiunile elene achiziționate, iar deținătorii privați de obligațiuni vor accepta pierderi de 70% sau chiar mai mult legate de datoria grecească. Chiar dacă Atena va ajunge la o înțelegere cu investitorii privați, Grecia va rămâne în continuare cu câteva probleme serioase, notează Mattich.
Una dintre acestea va fi scăderea economică de 3% prognozată de Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru acest an și creșterea zero estimată pentru 2013. FMI a fost însă în general prea optimist în legătură cu prognozele economice ale Greciei, astfel că este de așteptat o evoluție mai slabă a economiei.
Totodată, după încheierea programului de restructurare, datoria Greciei va ajunge la 120% din PIB până în 2020, nivel cu greu gestionabil.
În plus, austeritatea cerută de creditorii internaționali amplifică turbulențele sociale și ar putea fi respinsă de populație, ceea ce înseamnă că politicienii care sprijină austeritatea vor îngroșa după alegerile parlamentare din aprilie rândurile celor fără loc de muncă.
De asemenea, efectele austerității se vor simți mult timp. Grecia a avut un deficit de cont curent de 8,4% anul trecut și va avea deficite mari în următorii ani, semn că economia rămâne necompetitivă.
Pe de altă parte, FMI se așteaptă ca bugetul grec să revină pe excedent primar în prima jumătate a acestui an. Cu alte cuvinte, dacă ar fi exclusă rambursarea datoriilor, cheltuielile guvernului în teorie pot fi acoperite cu veniturile din taxe. Apoi, datoria brută a Greciei este de 193% din PIB, trei sferturi aparținând sectorului public și un sfert investitorilor privați. Dacă Grecia intră în incapacitate de plată și se retrage din zona euro după ce primește banii de la creditorii internaționali, își poate renega datoria externă, pe cea publică și privată, eliminând astfel o povară uriașă care apasă pe umerii populației. Atena nu va avea nevoie de acces la piețele internaționale deoarece nu va trebui să-și finanțeze datoria. Devalorizarea noii drahme ar face rapid competitivă economia elenă și-i va permite eliminarea deficitului de cont curent.
“Reversul medaliei? Câțiva germani nervoși. Dar nemții vor fi iritați indiferent de ceea ce se întâmplă”, încheie editorialistul.