Momente de extaz si puseuri de dramatism, bucurie si nervi, toate adunate in episoade dominate de o tensiune intinsa la maximum.
Aceasta nu este cronica unui film hollywoodian si nici macar a unei telenovele dambovitene, ci este exact descrierea de ansamblu a scenariului pe care Bursa l-a oferit in al zecelea an de evolutie postcomunista celor care, intr-o forma sau alta, au urmarit evolutia principalei pietei de capital romanesti.
Pe parcursul lui 2005, Bursa a purtat investitorii intr-un rollercoaster, cu suisuri si coborari extrem de abrupte, dar in final, dupa toata aceasta agitatie, piata de capital a putut sa consemneze inca un an in care probabil foarte putini dintre cei care au ales sa-si plaseze banii in actiunile de la Bursa au pierdut. Dimpotriva, prin castigurile aduse, investitiile pe Bursa au batut din nou de departe toate celelalte alternative de plasament.
Indicele de referinta BET a castigat pana in acest moment aproximativ 55%, mai putin decat anul trecut – 2004 fiind de altfel un an de exceptie, in conditiile in care Bursa a plusat cu un ametitor 100%, chiar daca sub recordul din 2002. Mai mult, cei care au mers in acest an pe mana unor actiuni precum SIF-urile nu au avut decat sa se felicite pentru alegerea facuta. Cu un avans mediu de 160%, SIF-urile au fost fara indoiala actiunile vedeta ale acestui an.
Castiguri frumoase au mai adus totusi si titlurile celorlalte companii mari de la Bursa. Actiunile Petrom au plusat in acest an cu aproape 50%, titlurile BRD au avut un avans de aproximativ 90% – tinand cont si de operatiunile de capital derulate de banca, in timp ce actiunile Bancii Transilvania au adus investitorilor un castig de circa 140%, incluzand si actiunile gratuite.
Titlurile Rompetrol Rafinare (Petromidia), in care unii dintre brokeri isi puneau mari sperante la inceputul anului, au ramas insa la stadiul de speranta, dupa o evolutie dezamagitoare.
Totusi, si actiunile Petromidia au reusit sa consemneze o crestere destul de importanta, in conditiile unui avans de 25%.
Cresteri mai mari decat piata au avut si alte actiuni precum cele ale Sicomed si Antibiotice, care au plusat cu cate 100%, in timp ce titluri cum sunt cele ale Oltchim sau Vel Pitar au consemnat castiguri de 70-80%.
Printre putinele actiuni care au adus pierderi in acest an se situeaza cele ale Azomures si Alro, cu scaderi de cate 36%, Rulmentul cu un minus de 24%, sau Siretul, cu un declin de 52%.
Desi la nivelul cresterii medii a preturilor se afla sub performanta de anul trecut, Bursa a reusit totusi sa castige pe cealalta parte, mult mai importanta, a lichiditatii.
Daca in 2004 valoarea zilnica a tranzactiilor la Bursa a fost de sub trei milioane de euro, in acest an rulajul mediu zilnic a fost de peste opt milioane de euro.
Anul curent a consemnat si noi recorduri ale numarului lunar de cumparatori, care a ajuns sa depaseasca pragul de 10.000, dupa ce la finalul lui 2004 numarul lunar de cumparatori de actiuni de la Bursa depasise pentru prima data in istoria pietei nivelul de 5.000.
Cresterea substantiala din acest an a Bursei a venit de altfel in mare parte pe fondul tendintei in cadrul careia tot mai multi investitori romani persoane fizice si-au indreptat atentia asupra plasamentelor bursiere, ca urmare a scaderii drastice a dobanzilor la depozite bancare.
Totusi, nu numai investitorii locali au cumparat mai mult la Bursa in acest an, ci si strainii au fost mult mai activi. Pe Bursa s-au stabilit de la inceputul anului noi recorduri ale achizitiilor facute de investitorii straini, in special de fondurile de investitii.
Exceptand luna decembrie, care inca nu s-a incheiat, strainii au fost cumparatori neti de la inceputul anului, achizitionand cu 125 milioane de euro mai mult decat au vandut.
Totodata, brokerii precizeaza ca la baza cresterii puternice a pietei, atat la nivelul preturilor, cat mai ales sub aspectul lichiditatii, a stat cresterea rapida a economiei romanesti, corelata cu inflatia mai scazuta si relativa stabilitate a cursului de schimb fata de principalele valute.
“Factorii principali care au stat la baza evolutiei ascendente a pietei in acest an sunt stabilitatea macroeconomica si certitudinea aderarii la Uniunea Europeana, tendinta de scadere a dobanzilor la depozite bancare si rezultatele in crestere raportate de catre principalele companii de pe piata”, considera Rares Nilas, directorul BT Securities.
Stabilitatea la nivel macroeconomic a condus printre altele si la imbunatatirea ratingului de tara al Romaniei, care a iesit din categoria investitiilor de ordin speculativ si a intrat in grupul tarilor catalogate ca avand un risc scazut pentru investitii. Acesta a fost din nou un alt eveniment care a atras atentia si banii fondurilor de investitii straine
Evenimente legate strict de unele companii au avut, de asemenea o influenta deosebita asupra pietei. Ridicarea pragului de detinere la SIF-uri la 1% a creat posibilitatea ca si fondurile de investitii sa intre mai puternic pe aceste actiuni.
Apoi, privatizarea BCR si sumele mari aruncate in joc de investitorii cei mai interesati de preluarea bancii au creat noi motive pentru ca SIF-urile sa se afle in centrul atentiei, dar mult mai important, spun brokerii, au creat si o alta perspectiva asupra companiilor romanesti.
“Acum doi ani, nimeni nu se gandea la o evaluare a BCR peste dublul valorii contabile. Supralicitarea din acest an, care a evaluat banca la de peste cinci ori valoarea contabila arata potentialul foarte ridicat de crestere cu care este creditata economia romaneasca”, sustine Rares Nilas.
“Evolutia din acest an a Bursei a confirmat niste previziuni foarte optimiste. Prin prisma integrarii in UE, riscul de plasament scade, gradul de atractivitate creste si implict creste si pretul. Nivelurile actuale de pret denota faptul ca perceptia de risc a scazut. Actiunile companiilor de la Bursa sunt percepute ca fiind mult mai stabile si sigure decat acum doi ani”, a adaugat Nilas.
Brokerii considera totusi ca in pofida evolutiei in crestere din acest an la nivelul lichiditatii, principala problema a pietei de capital ramane in continuare numarul extrem de redus de emitenti noi care vin pe Bursa. In pofida multelor vorbe frumoase despre sprijinirea pietei de capital si a programelor facute special pentru dezvoltarea acesteia, din punctul de vedere al emitentilor si al instrumentelor financiare disponibile pe piata, Bursa nu sta aproape deloc diferit comparativ cu situatia din anii anteriori. Anul acesta, doar doua companii mai importante au lansat oferte publice pentru a se lista la Bursa – Flamingo Bucuresti si Vrancart Adjud.
Flamingo a fost listarea anului, compania reusind sa atraga 12,4 mil. euro prin emisiune de actiuni. Evolutia cotatiei Flamingo a ramas insa in urma pietei, castigul adus de la listare fiind de doar cateva procente.
Acest an va fi si unul de referinta pentru istoria pietei de capital, prin faptul ca actionarii Bursei de Valori si cei ai Bursei Electronice RASDAQ au luat decizia finala privind fuziunea, marcand astfel incheierea unui proiect inceput acum doi ani. Pe RASDAQ s-au derulat in acest an mai multe tranzactii importante, dar acestea s-au facut mai ales atunci cand unii investitori de portofoliu si-au lichidat participatiile si au vandut firmele unde detineau pozitii majoritare unor mari grupuri internationale.
Exceptia de la aceasta regula a constituit-o producatorul de medicamente Biofarm Bucuresti, in acest caz actionarul majoritar alegand sa-si vanda actiunile in piata celor care erau interesati sa le cumpere. Biofarm a fost de altfel vedeta bursei RASDAQ in acest an, mai ales prin prisma lichiditatii. Cu tot cu actiunile gratuite acordate, Biofarm a adus un castig de peste 130% de la inceputul anului.
Poate unul din cele mai importante lucruri pe care le-a aratat Bursa in acest an este si lectia pe care a dat-o investitorilor in primul trimestru al anului, cand dupa o crestere accelerata in primele sase saptamani, a urmat o scadere dramatica ce a anulat aproape complet avansul luat de piata. Din pacate, volatilitatea puternica de pe piata din prima parte a anului a fost cauzata si de seria de balbe ale Ministerului de Finante privind impozitarea castigurilor de capital.
Pentru anul viitor, brokerii nu se mai asteapta pentru Bursa la o evolutie la fel de agitata ca in acest an, dar totusi nici la cresteri la fel de mari.
“Estimez o crestere de 30-35% pentru Bursa in 2006”, spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest, in timp ce Rares Nilas, directorul BT Securities, spune ca “pe varianta cea mai pesimista ma astept la o crestere a Bursei dubla fata de nivelul dobanzii bancare pasive, iar pe varianta cea mai optimista estimez o crestere de cinci – sase ori fata de nivelul dobanzii bancare”. catalin.ciocan@zf.ro