Indiferent de motivul pentru care gigantul Nokia părăsește România, această plecare va avea efecte de la nivelul cel mai de sus până la nivel local.
Premierul Emil Boc admite că plecarea Nokia va influența prognoza de creștere economică a României pentru 2012, prognoză și așa refăcută în jos ca urmare a turbulențelor de pe piețele externe.Dacă în urmă cu câteva luni Guvernul miza pe o creștere economică de 3,5-4% din PIB în 2012, analiștii financiari și-au revizuit prognozele mizând pe o creștere care se învârte în jurul valorii de 2% din PIB, ultima instituție care a redus prognoza de creștere fiind Fondul Monetar Internațional, de la 3,5% la 2%, în vreme ce JP Morgan a redus-o, la finele săptămânii trecute la 0,8% din PIB de la 1% din PIB.
“Răspunsul este afirmativ. Tot ce se întâmplă în Europa și în lume ne afectează pentru anul viitor. Nokia este consecința acestor evoluții din Europa și din lume și căutăm să minimizăm cât putem de mult acest lucru, să atragem noi investiții și să le dezvoltăm pe cele existente astfel încât creșterea economică să nu mai fie afectată”, spune premierul, referindu-se la efectele asupra creșterii PIB-ului pentru 2012.
La alcătuirea proiectului de buget pentru 2012 Guvernul trebuie să țină seama de plecarea Nokia, care contribuia la formarea PIB cu cel puțin 0,25 de puncte procentuale. Exporturile vor fi și ele afactate, în condițiile în care Nokia era al doilea exportator, dar pierderea majoră va fi la nivel local unde se “evaporă” veniturile din taxe și impozite, se pierd aproximativ 2.200 de locuri de muncă și se năruie speranțe de afaceri legate de colaborarea cu Nokia.
Afacerile cum ar fi hotelurile și restaurantele sunt și ele afectate, ca și cifrele de afaceri ale transportatorilor care colaborau cu compania, întrucât producția Nokia mergea la export. Este de așteptat ca prețurile terenurilor care crescuseră după venirea Nokia la Jucu să scadă.
Este plecarea Nokia un eșec al guvernării? Ministrul transporturilor Anca Boagiu a spus ieri la Pro TV, la emisiunea “După 20 de ani”, că suntem în fața unei decizii manageriale care nu putea fi împiedicată.
Pentru fostul premier Adrian Năstase plecarea Nokia este, în fapt, o moțiune de cenzură pe care realitatea a depus-o la adresa Guvernului.
Zece efecte ale plecării finlandezilor de la Jucu
1. PIB. Guvernul trebuie să ia în calcul la alcătuirea proiectului de buget pe 2012 plecarea Nokia, în condițiile în care și fără această plecare prognozele de creștere fuseseră revizuite în jos, de la 3,5-4% din PIB la 2% din PIB, inclusiv de către FMI. Nokia contribuia la formarea PIB-ului cu 0,25-1%.
2. Exportul. Nokia a fost anul trecut al doilea exportator al României, după Dacia Renault – 5% din valoarea exporturilor de 22 mld. euro. În condițiile în care exporturile au fost motorul care a scos România din recesiune, plecarea Nokia va conta, cel puțin din punct de vedere statistic. Dar deficitul comercial nu va fi grav afectat pentru că Nokia era și un mare importator.
3. Șomajul. La nivelul țării, încă 2.200 de șomeri poate nu par mulți. Potrivit datelor INS, rata șomajului ajustată sezonier a fost în august 2011 de 7,3% (709.000 persoane). Dar, pe plan local, 2.200 de noi șomeri vor însemna foarte mult. Cu 11.800 de șomeri în august, Clujul era pe locul 14 în topul județelor ca număr de șomeri. Încă 2.200 de șomeri ar ridica județul pe poziția a opta (corespunzător unei rate a șomajului de circa 4% – 3,3% în prezent, una dintre cele mai mici din țară).
4. Venituri mai puține la bugete. La un salariu mediu brut de 1.000 de lei lunar, cei 2.200 de angajați contribuie la veniturile statului cu impozite anuale pe venituri salariale de peste 400 mil. lei, la care se adaugă contribuția la șomaj și sănătate și contribuțiile de asigurări. Dacă toți acești oameni nu și-ar găsi de lucru, statul trebuie să le asigure ajutoarele de șomaj.
5. Efectul neîncrederii. Dacă unii analiști susțin că efectul Nokia nu va fi devastator la nivel macroeconomic pentru că compania nu contribuia cu foarte mult la formarea PIB-ului, ei iau în calcul efectul psihologic, care este mai greu de cuantificat – acela al neîncrederii care s-ar putea instala în rândurile potențialilor investitori pe piața locală.
6. Efortul de a căuta noi investitori. Premierul Emil Boc a susținut că va lua în coordonarea sa efortul de căutat noi investitori care să suplinească plecarea Nokia. El afirmase, săptămâna trecută că există un risc major de delocalizare a unor investiții multinaționale din România, deoarece criza accentuează competiția globală și că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiții străine în țară. Compania Bosh a fost nominalizată între cele care ar putea lua locul Nokia.
7. Pierderi pentru veniturile locale. Autoritățile locale pierd sume importante după plecarea Nokia. Primarul comunei Jucu Dorel Pojar spune că Nokia contribuia la bugetul local cu câteva milioane de lei, ceea ce însemna foarte mult pentru o comună cu ceva mai mult de 4.000 de locuitori.
8. Pierderi pentru colaboratorii Nokia. Companiile care aveau afaceri cu Nokia vor fi afectate. Firma Tur Centro Trans din Zalău era transportatorul cu care lucra Nokia pentru aducerea la lucru a muncitorilor. Reprezentanții firmei admit că vor fi afectați, dar nu dau detalii. Din datele Ministerului Finanțelor rezultă că contractul cu Nokia a crescut foarte mult cifra de afaceri și profitul companiei. Dacă în 2009 compania avea o cifră de afaceri de 16,4 mii lei și un profit de 22 mii lei, în 2010 profitul a crescut la 1,6 mil. lei. Hotelul de cinci stele Cyti Plaza Cluj colabora și el cu Nokia. Cozmin Sîndean, reprezentantul hotelului, spune că, săptămânal, Nokia organiza aici conferințe și evenimente și șapte-opt camere erau ocupate în fiecare zi de străinii care veneau la Nokia.
9. Strategia de dezvoltare pe infrastructură. Autoritățile locale trebuie să regândească strategia de dezvoltare pe infrastructură întrucât a acordat facilități Nokia care este posibil să nu folosească altui investitor. Companiile care vizau dezvoltarea unor proiecte imobiliare pentru angajații Nokia trebuie să se reorienteze.
10. Prețurile terenurilor. Prețurile terenurilor au crescut după venirea Nokia de la 4-5 euro/mp la 25-26 euro/mp. Dar efectul Nokia nu a fost cel scontat, multe terenuri au rămas necumpărate, ca efect al crizei. Acum poate fi anticipată o prăbușire a prețurilor și pierderi pentru investitori.