Planul celor doi campioni energetici naționali a picat. Locul lor este luat de două complexuri energetice pe cărbuni. Până pe 1 octombrie 900 de oameni sunt concediați colectiv de la CNH. Singurele mine viabile ale CNH se alătură unor termocentrale. CNH intră în insolvență anul acesta. După ani de bâlbâieli privind reorganizarea sectorului energetic autoritățile spun că în câteva luni va avea loc schimbarea la față a mineritului.

Cărbunii revin în atenția guvernului, după ce ani întregi mineritul a devenit un fel de oaie neagră a industriei energetice, subvențiile insuficiente, acumularea de datorii și lipsa investițiilor aducând principalele companii de profil în pragul unor pierderi de sute de milioane de euro și a unor de datorii de miliarde.

Toate acestea s-au întâmplat chiar și în contextul în care cea mai abundendă resursă energetică a României rămân tot cărbunii, peste 30% din energia produsă find bazată pe acest combustibil, în timp ce petrolul și gazele vor dispărea în mai puțin de 20 de ani.

Sub presiunea FMI, autoritățile spun că finalul acestui an va aduce o adevărată revoluție în această industrie, în contextul în care până acum reorganizarea sistemului energetic s-a făcut doar pe hârtie.

Noile promisiuni

Compania Națională a Huilei (CNH), care numai anul trecut a ajuns la pierderi de aproape 152 de milioane de euro și la datorii de peste un miliard de euro, este firma care va trece prin cele mai drastice schimbări. Odată cu acestea, planul înființării celor doi giganți energetici, Electra și Hidroenergetica, un proiect născut în mandatul fostului ministru al economiei Adriean Videanu, va fi abandonat. Locul său va fi luat de două complexuri energetice. Unul va cuprinde SNLO și Complexurile Energetice Turceni, Rovinari și Craiova, urmând să fie numit Complexul Energetic Oltenia, iar celălat va cuprinde CNH și termocentralele Mintia și Paroșeni, care asigură circa 6% din energia produsă în România, unitățile fiind regrupate sub denumirea de Complexul Energetic Hunedoara.

“Din păcate, înființarea celor două companii energetice a fost blocată în instanță. Înființarea a două complexuri energetice poate fi o soluție viabilă. În două săptămâni se va lua o decizie, iar până la sfârșitul anului va avea loc separarea minelor viabile de cele neviabile din CNH”, a spus Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei, în cadrul unei conferințe organizate de Focus Energetic.

Dispariția CNH

Astfel, din cele 7 mine ale CNH, 3 vor fi închise treptat urmând să mai beneficieze de subvenții până în 2018 (Uricani, Petrila și Paroșeni), iar patru (Livezeni, Vulcan, Lupeni și Livezeni) își vor continua activitatea.

“Am făcut o analiză. Patru mine sunt viabile, adică lucrează la un cost de producție de circa 224 de lei pe tonă (circa 53 de euro sau 64 de lei pe gigacalorie) și au cam același preț de vânzare către termocentralele Mintia și Paroșeni. Restul au un cost de producție de 287 de lei pe tonă (68 de euro sau 82 de lei pe gigacalorie) și sunt nerentabile. Din aceastea vor pleca până la 1 octombrie 900 de oameni, din cei 8.659 de salariați ai CNH din prezent », spune Constantin Jujan, directorul general al CNH. Potrivit acestuia închiderea celor trei mine se va realiza până în 2018 perioadă în care activitatea lor va continua să fie subvenționată.

Care sunt pașii?

« Etatele de reorganizare sunt următoarele. Va avea loc informarea CSAT-ului (Consiliul Suprem de Apărare al Țării) privind renunțarea la cele două companii energetice și continuarea planului de restructurare prin înființarea celor două complexuri energetice. Cele trei mine nerentabile vor fi preluate de ANAF care le va da în administrarea centralei de la Paroșeni. Mai departe, cele patru mine rentabile vor fi scoase la vânzare ca active și nu vor fi integrate direct în viitorul complex energetic pentru a nu intra cu datorii. Toate aceste datorii vor rămâne la CNH care va intra în insolvență”, a mai explicat Jujan.

Practic, toate aceste lucruri ar trebui realizate până la finalul acestui an în contextul în care în ultimii trei ani au fost schimbate două planuri de reorganizare a sistemului energetic și o strategie energetică fără un rezultat concret până acum. Graba guvernului vine în contextul în care dacă problema CNH nu se va rezolva până la finalul acestui an, datoriile companiei vor intra în deficitul bugetar iar acesta nu va mai atinge limitele impuse de FMI.

De ce acumulează datorii cărbunii?

“Datoriile mari ale CNH s-au acumulat pentru că niciodată subvențiile nu au acoperit costurile de producție. Prețul la care compania livrează cărbunele este unul reglementat care nu a acoperit costurile. Prețul pe care îl plătește populația este subvenționat lucru care duce din nou la pierderi”, a explicat Sorin Găman, director general al Direcției Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei.

Pe partea de lignit, lucrurile stau mai bine, deși nici Societatea Națională a Lignitului Oltenia (SNLO) nu este o firmă profitabilă.

“Noi din 2007 nu am mai crescut prețul de vânzare al cărbunelui și acesta este apropiat de costurile noastre de producție. Ceea ce ne rămâne nouă din exploatare este un profit minim. Nu avem cum să vindem mai scump pentru că la rândul lor producătorii de energie nu pot crește prețurile. Ceea ce ne apasă însă sunt creanțele pe care le avem de recuperat », explică Daniel Burlan, directorul general al SNLO. Burlan spune că are de recuperat de CET-uri și Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) 500 de milioane de lei, iar pe de altă parte compania are datorii de 300 de milioane de lei la bugetul de stat pentru care plătește penalizări.

« CET-urile nu încasează bani de la populație, iar RAAN nu a primit întreaga subvenție pentru apa grea produsă », explică Burlan situația blocajului financiar care duce la pierderile companiei. SNLO nu mai primește subvenții de la stat din 2007.

Viitorul este în cărbuni

Problema este că atât CNH cât și SNLO sunt direct afectate de politica de protecție a populației pe care România o realizează prin prețurile reglementate la energie. Pe de altă parte însă, liberalizarea completă a pieței i-ar prinde pe mulți dintre producătorii de energie cu investițiile în modernizare nefăcute, ceea ce ar genera niște prețuri reale extrem de ridicate.

« Cel mai mare dușman al nostru este indecizia, dar strategia minieră și industria mineritului au stat și vor sta la baza dezvoltării societății. Acolo unde activitatea minieră a dispărut, comunitățile nu și-au mai găsit un viitor”, a conchis Găman.

5 firme intersate de un grup de 625 mil. euro la Rovinari

Enel (Italia), Alro, Vimetco (Rusia) și două companii din China sunt interesate de realizarea unei investiții de 625 de milioane de euro într-un grup de 500 de MW alături de Complexul Energetic Rovinari.

“Cinci companii au cumpărat caietul de sarcini iar pe 30 septembrie vom deschide ofertele. Din semnalele pe care le avem până acum, toate cele cinci companii sunt interesate de realizarea acestei investiții. Noi vom participa doar cu valoarea unor active”, a declarat Tiberiu Trotea, directorul general al CEN Rovinari.

El a precizat că locul pe care îl va ocupa energia termo pe viitor va fi din ce în ce mai important odată cu epuizarea resurselor de petrol și gaze.

Uraniul românesc nu ajunge pentru 4 reactoare. Statul se uită în exterior

Problema identificării de noi resurse de uraniu devine “apăsătoare” pentru statul român în contextul în care proiectul de 4 miliarde de euro de a construi încă două reactoare nucleare la Cernavodă se va realiza. Kazahstan, țările africane și Iordania sunt câteva locații în care Compania Națională a Uraniului se uită pentru posibile achiziții de combustibil sau explorări de zăcăminte.

“Pentru reactoarele 1 și 2 avem uraniu sufiecient în țară pentru toată durata de viață a celor două unități. Pentru 3 și 4 facem fel și fel de demersuri pentru că problema identificării de noi resurse devine apăsătoare”, a spus Nicu Popa directorul general al Companiei Naționale a Uraniului (CNU). Țările vizate pentru eventuale achiziții de combustibil sau explorări de zăcăminte sunt Iordania, țările africane și Kazahstan, stat din care ar trebui ca în perioada septembrie-octombrie să soseacă la București o delegație.

Subiecte #carbuni#CNH#complexuri energetice#mina#minerit