Xella mai avea in plan o investitie intr-o unitate noua de productie de BCA langa Cluj, care ar fi atras alte cel putin 20 de milioane de euro, insa proiectul a fost amanat. In plus, pe termen scurt nu mai are planuri de extindere pe piata locala nici prin achizitii, nici prin fabrici noi.
“Xella este atenta la tot ceea ce inseamna achizitii, insa pentru moment nu exista discutii in acest sens. Ne vom concentra pe investitia de la Paulesti, care va fi o provocare pentru echipa din Romania si ne va permite sa livram comenzile mai rapid”, afirma Marius Dragne, directorul de marketing al Xella pe Europa de Sud-Est (Ungaria, Bulgaria si Romania).
Germanii
au fost interesati in anii trecuti de preluarea unor companii
precum Elpreco Craiova sau Macon Deva, insa acestea au fost
achizitionate de grupul irlandez CRH, respectiv fondul de
investitii polonez Enterprise Investors.
Xella Ro, divizia locala a grupului Xella, va inregistra anul acesta o scadere de 30-35% a cifrei de afaceri, pana la circa 9 milioane de euro, factor care i-a determinat pe germani sa franeze ritmul extinderii. Oricum, actualele capacitati de productie fac fata cererii si pot acoperi toate zonele din tara.
“Chiar daca vom deveni producatori nu vom renunta la importurile din Bulgaria si Ungaria, in schimb se vor reduce semnificativ costurile logistice. De exemplu, pentru zona Constantei putem livra de la fabrica din Dobric, Bulgaria”, sustine Dragne.
Gata intr-un an. Xella a finalizat fabrica in 12 luni, fiind cea mai noua fabrica din lume a grupului german. Investitia initiala era estimata la 20-24 de milioane de euro, insa la final a ajuns la 32 de milioane de euro din cauza conditiilor pe care le-au intalnit pe piata locala.
“Ne-am respectat termenele initiale de finalizare a fabricii, in ciuda crizei financiare. Unitatea de productie este acum in probe tehnologice si va incepe productia de serie peste o luna. Investitia a fost mai mare decat estimam initial din cauza conditiilor de pe piata locala privind normele seismice si structura solului, precum si investitiile in infrastructura fabricii”, explica Dragne.
Noua fabrica are o capacitate instalata de 300.000 de metri cubi de BCA si va crea 70 de locuri de munca, fiind complet automatizata. “Este cea mai noua fabrica Xella de BCA din lume, care va genera 70 de locuri de munca, inclusiv echipa comerciala. Nu sunt foarte multe locuri de munca pentru ca fabrica este automatizata, in schimb vom mari forta de vanzari, echipa de marketing si departamentul de product management”, sustine Dragne.
Xella are in prezent o cota de piata de circa 10%, asigurata prin activitatea de import de la fabricile din Ungaria si Bulgaria, iar anul acesta au livrat o cantitate de circa 220.000 de metri cubi, cu 30-35%, mai mica decat anul trecut.
Au pierdut cota de piata. Germanii au cele mai ridicate preturi la BCA, fiind cu 10% mai mari decat ale competitorilor, si nu vor scadea preturile, chiar daca au finalizat noua fabrica. Motivatia? Costul zidariei reprezinta doar 4% dintr-o locuinta si astfel nu se justifica achizitionarea unor produse ieftine cu o calitate slaba, potrivit reprezentantilor Xella.
“Suntem mai scumpi cu 10% decat orice alt producator de pe piata, insa daca ne uitam la pretul pe metrul patrat al unui zid nu suntem chiar atat de scumpi. La pretul pe metrul patrat intra si blocurile de BCA si mortarul Ytong si sculele, care dupa ce sunt aplicate nu mai este nevoie de termosistem”, sustine managerul de la Xella.
Pretul mediu la BCA a scazut in medie cu 17% anul acesta, potrivit producatorilor de pe piata, din cauza stocurilor acumulate la inceput de an si a scaderii cererii.
“O mare parte din companii au o banda ingusta de atribute pentru marketing si majoritatea se rezuma la preturi in aceasta perioada. Razboiul preturilor nu va fi benefic consumatorilor finali, pentru ca atunci calitatea va trece pe locul doi. Anul acesta am pierdut cota de piata pentru ca am decis sa facem reduceri minore de preturi”, considera Dragne.
El afirma ca anul viitor Xella va avea o campanie de educare a consumatorilor de BCA, prin care sa faca o diferentiere intre vanzarea unui metru cub de BCA si a unui metru patrat de zid. Reprezentantii Xella considera ca o eventuala revenire pe crestere a consumului de materiale de zidarie s-ar putea produce in a doua jumatate a anului 2010, numai daca se va stabiliza mediul politic.
“2010 va fi un an interesant si ne-am propus sa castigam cota de piata, insa nu va fi un an de iesire din criza, din cauzei lipsei proiectelor imobiliare mari si a instabilitatii politice”, sustine Dragne. El considera ca statul ar trebui sa porneasca mai multe programe care sa tinteasca constructiile noi, care au fost unul dintre motoarele de crestere din ultimii ani si sa sustina activitatea sectorului privat prin reducerea sau scutirea de taxe si impozite
Cererea de BCA a scazut anul acesta cu 30% in volum fata de anul precedent, pana la 2 milioane de metri cubi, in timp ce preturile s-au redus cu 17%. Astfel, in valoare consumul a scazut in 2009 comparativ cu 2008 cu 45%, pana la 120 de milioane de euro.
Grupul Xella, cu afaceri anuale de 1,4 mld. euro, a intrat pe
piata locala in 2005 doar cu structura de vanzari, iar de la anul
va deveni producator. Germanii sunt prezenti in 30 de tari si au
7.900 de angajati, iar circa 70%
din business este realizat in afara Germaniei.
Xella a intrat in Pro BCA. Xella Ro s-a alaturat in luna noiembrie Asociatiei Pro BCA, din care mai fac parte companiile Macon-Simcor, Celco, Soceram, Ecoblock si Somaco Grup Prefabricate, urmand ca in viitor sa intre si firmele Prefab Calarasi si Elpreco Craiova.
Asociatia Pro BCA reprezinta interesele producatorilor de profil atat in tara, cat si in strainatate, aduna date statistice referitoare la piata, creeaza o colaborare cu facultati si licee de profil si reprezinta membrii asociatiei in fata autoritatilor. Cifra de afaceri a companiilor care se afla deja in asociatie a depasit anul trecut 160 de milioane de euro si au o cota de piata de circa 70%.
Asociatia a declarat recent ca mediul economic a fost afectat puternic anul acesta de CEC-uri sau bilete la ordin fara acoperire si de “sportul national” al insolventelor si al falimentelor.
“Fenomenele mentionate perturbeaza grav buna functionare a mediului economic intern, afecteaza mentinerea unui mediu concurential normal si reduce sansele iesirii reale a Romaniei din criza in 2010”, afirma Marius Marin, vicepresedinte Asociatiei Pro BCA si CEO al Macon Deva. El sustine ca dincolo de efervescenta alegerilor prezidentiale si a luptei politice, Guvernul si comisiile economice ale celor doua Camere ale Parlamentului, partidelor parlamentare ar trebui sa adopte in regim de urgenta niste modificari privind cadrul legislativ necesar reducerii efectelor negative ale acestor doua fenomene.
Emiterea instrumentelor de plata fara acoperire este considerata de Asociatia Pro BCA o infractiune, iar actionarii sau administratorii companiilor ar trebui trasi la raspundere in solidar cu firmele implicate.
“Legislatia trebuie modificata si in ceea ce priveste administratiile centrale si locale referitor la emiterea de instrumente de plata pentru garantarea platilor aferente lucrarilor contractate si raspunderea, la fel ca si in cazul oricarui agent economic privat, in cazul incidentelor de plata”, sustin reprezentantii Pro BCA.