Nichita Stănescu

Vin perșii, mamă!

Armonii poetice

Editura Karta-Graphic, Ploiești

Carte + CD. Ediție alcătuită de Mircea Coloșenco. Prefață de Lucia Fetcu. O carte într-un tiraj foarte restrâns, greu de găsit, cu 40 de poezii necunoscute ale lui Nichita Stănescu. Textele au o istorie pe care o spune prefațatoarea. În ziua de 4 august 1983, Nichita Stănescu a fost invitat acasă la doi dintre prietenii săi, soții Letiția și Marian Ionescu-Cartaș, într-un apartament de bloc din cartierul Drumul Taberei din București. A fost de față și Lucia Fetcu, poetă ea însăși (apreciată de Nina Cassian, între alții). Ideea era ca Marian Ionescu-Cartaș, profesor la Liceul „George Enescu”, să cânte la pian, asistența să-l convingă pe Nichita Stănescu să cânte și el, iar insolitul concert să fie înregistrat pe un magnetofon (cu acordul deja obținut al poetului). Totul a decurs așa cum fusese prevăzut, numai că, la un moment dat, cântând la pian la patru mâini, Nichita Stănescu a început să intoneze și versuri, unele din memorie, altele create pe loc. Până la urmă la pian a rămas numai muzicianul, iar poetul, transfigurat, a rostit poem după poem, transcrise acum după benzile de magnetofon.

Orhan Pamuk

Casa tăcerii

Editura Polirom

Traducere din limba turcă și note de Luminița Munteanu. Apărut în original în 1983, este al doilea roman al lui Orhan Pamuk, pentru care primește în Turcia premiul Madaları, apoi Prix de la Decouverte Europeenne (1991, pentru traducerea franceză) și o nominalizare la Man Asian Literary Prize (2012, pentru traducerea engleză). „Ne aflăm în Turcia anilor 1970, o perioadă frământată de nebunie politică. Deși e vară și casa ei e la un pas de plajă, Fatma nu izbutește să se încălzească sub plapuma înflorată. Fatma are nouăzeci de ani, suferă de frig și nu mai poate dormi, așa că își petrece zilele și nopțile amintindu-și frânturi din viața ei plină de tristețe, de venin și de răzbunare. Ca în fiecare an, cei trei nepoți vin în vizită, iar poveștile lor, într-alt fel triste și pline de venin, se întrețes cu istoria ei.”

Stan V. Cristea

Fotografii la periscop

Secvențe de istorie literară

Editura Aius PrintEd

Secvențele de istorie literară propuse de autor au ca obiect de studiu scriitori teleormăneni – Radu Grămăticul, întâiul „cărturar european”, Gala Galaction, Constantin Noica, Marin Preda, Mircea Scarlat, Anghel Demetriescu, Ion Pena, dar și scriitori al căror destin a interferat cu acest spațiu, precum George Topârceanu sau Șt.O. Iosif. Intenția autorului este de a pune la dispoziție „informații care pot fi relevante pentru destinul și evoluția unor scriitori”, de a „lămuri unele chestiuni rămase neclare”. El se remarcă prin capacitatea de a aduce în actualitate subiecte considerate clasate deja. De pildă, Stan V. Cristea demonstrează cu documente că Anghel Demetriescu nu este Grigore Gellianu, detractorul lui Eminescu.

James Patterson și Lisa Papademetriou

Jurnalul intim al lui Cuckoo Clarke

Editura Corint junior

Ilustrații de Keino. Traducere de Sorin Petrescu. Cartea este scrisă de celebrul autor american de bestseller-uri James Patterson (în colaborare cu Lisa Papademetriou) și este ilustrat de Keino. Volumele sale, dedicate nu doar adolescenților și copiilor, ci și adulților, au fost vândute deja în  toată lumea.

„Margaret, cea care detestă sfârșiturile și care-și spune cu autoironie Cuckoo (adică Țăcănita), o ia de la început după ce a fost internată timp de zece zile într-o secție de psihiatrie. Când decide să scape de toate influențele negative, jurnalul ei îi devine cel mai important ajutor. Cuckoo e sinceră, hotărâtă, se pricepe la ilustrații (chiar și la benzi desenate) și… citește! Are tot felul de întâlniri (imaginare și nu numai!) cu personaje care mai de care mai interesante și împreună cu Freakshow, grupul ei de prieteni, trece prin întâmplări caraghioase, serioase sau uimitoare. Căderi nervoase, suferințe din dragoste, povești de liceu și profesori ciudați.”

Adrian G. Romila

Pirați și corăbii

Incursiune într-un posibil imaginar al mării

Editura Cartea românească

„Cartea reunește precizia și aproape minuțiozitatea fostului cadet în ce privește limbajul tehnic al navigatorilor pe vase cu pânze și acribia istoricului literar care știe să navigheze pe marea literaturii, să-i exploreze ascunsele golfuri, să se strecoare către insulele izolate ale unor neîndeajuns explorate arhipelaguri. În jurul figurii legendare a piratului, corsar sau bucanier, Adrian Romila configurează contextul istoric al pirateriei ca profesie, aventură și liminală și exotică formă de libertate. Însă autorul face ca această istorie să gliseze controlat către o explorare a imaginarului maritim pentru care literatura și filmul constituie remarcabile portulane. (Angelo Mitchievici)

Andreea Nanu

Numele ei era Uitare

Editura Eikon

Prefață de Christian Crăciun. Andreea Nanu a debutat la începutul anului trecut, la aceeași editură, cu romanul „Ziua cea mai albă”, nominalizat la concursul de debut literar UniCredit, sprijinit de Editura Humanitas. „Numele ei era Uitare” reprezintă continuarea tetralogiei inspirate de poetica anotimpurilor, personificând Primăvara. Deși continuă destinul unor personaje din primul volum („Ziua cea mai Albă”) cartea are o poveste de sine stătătoare. Autoarea este doctor în Științe Politice a Universităților din București și Bologna. A studiat în Franța, unde a urmat cursurile Institutului de Studii Politice din Rennes. În prezent lucrează în domeniul cultural și al relațiilor internaționale.